Ministerul Afacerilor Externe (MAE) subliniază că Pogromul de la Iași, comemorat duminică, este unul dintre cele mai negre episoade din istoria modernă a României și avertizează asupra pericolului uitării unor astfel de fapte.

'Când se întâmplă orori de neimaginat, este mai ușor să încercăm să le uităm sau să vorbim de vinovații care nu mai sunt. Dar pentru a ne asigura că inimaginabilul nu se va mai întâmpla niciodată, trebuie să ne amintim și de cele mai dureroase momente ale istoriei noastre. Comemorăm Pogromul de la Iași, care a început pe 27 iunie 1941. Sunt 85 de ani de la acele zile în care, în România, bărbați, femei și copii, familii întregi au fost ucise violent. Ideologia urii, propaganda și dezinformarea au creat condițiile pentru o tragedie de proporții istorice. În cartea odioasă a Holocaustului, din păcate, această pagină poartă o greutate aparte', evidențiază MAE într-o postare pe Facebook.

La Iași, arată sursa citată, comunitatea evreiască era parte din țesătura orașului, astfel că sărăci sau bogați, trăind în familii tradiționale sau moderne, mii de cetățeni ai orașului au fost omorâți în case, pe străzi, în curtea chesturii poliției sau urcați în vagoane de vite și duși pe drumuri, zile în șir, fără apă și hrană, până când cei mai mulți au pierit în chinuri cumplite.

'Violența acelor zile s-a construit în timp, dar tot așa trebuie construită și rezistența la ură. Memoria victimelor și asumarea responsabilității autorităților române și a participanților la Pogrom, care nu erau doar legionari cu acte, este parte din modul în care construim rezistența la ideologii abjecte. Instigarea la ură față de cei diferiți, la puritatea de sânge și la alte asemenea instrumente de manipulare nu e niciodată absentă din ideologiile extremiste', atrag atenția reprezentanții MAE.

Într-o societate democratică și deschisă, punctează MAE, apelul poate fi contracarat prin adevăr, solidaritate și memorie activă iar România a făcut un efort major, un act de dreptate și un pas de asumare esențial adoptând Raportul final al Comisiei internaționale 'Elie Wiesel' privind Holocaustul din România, în 2004. Acesta este continuat prin colaborarea cu Institutul Yad Vashem din Ierusalim și prin inițiativele de cooperare cu US Holocaust Memorial Museum din Washington.

'Adoptarea definiției de lucru a antisemitismului, cu ocazia Plenarei Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului de la București, sub președinția României, a reprezentat atât un moment de referință în istoria organizației, cât și atingerea unui obiectiv major. Ministerul Afacerilor Externe contribuie în mod sistematic la efortul de memorie, educație și cercetare pentru combaterea antisemitismului și rememorarea Holocaustului.
Instituirea, în 2024, a Premiului Național 'Ambasador Mihnea Constantinescu' pentru realizări excepționale în combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură și acordarea sa de către Ministerul Afacerilor Externe constituie o dovadă în acest sens. Atât memoria victimelor, realitatea călăilor, indiferența multora, cât și amintirea salvatorilor fac parte din acest efort cotidian de rememorare și asumare a unei realități care a întruchipat multiple ipostaze, de la care MAE nu face excepție', se menționează în comunicat.

Reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe au participat, duminică, la ceremoniile oficiale dedicate comemorării a 85 de ani de la Pogromul de la Iași, unde a fost prezent și președintele Statului Israel, Isaac Herzog, aflat în vizită de stat în România.

'Comemorarea acestor evenimente reprezintă un act de respect față de memoria victimelor și un angajament de a păstra vie memoria Holocaustului, de a combate antisemitismul, intoleranța, discriminarea și orice tentativă de negare sau distorsionare a istoriei. Memoria victimelor ne obligă să apărăm valorile democrației, respectului reciproc și demnității umane, pentru ca astfel de tragedii să nu se mai repete niciodată', spune MAE. AGERPRES/(AS - editor: Florin Marin, editor online: Andreea Lãzãroiu)