Deputatul PSD Mihai Fifor avertizează că absența unui guvern stabil de peste șase săptămâni reprezintă, în opinia sa, 'adevărata vulnerabilitate strategică' a României. El subliniază că, în timp ce capitalele statelor aliate își stabilesc prioritățile pentru Summitul NATO de la Ankara, România consumă timp și energie într-o criză politică internă care o îndepărtează de agenda internațională.

Fifor a menționat că reuniunea Formatului Helsinki de la Gdansk, unde participă președintele Nicușor Dan, nu este un simplu summit regional, 'ci una dintre ultimele etape de coordonare politică dintre statele cele mai expuse amenințărilor venite dinspre Federația Rusă'.

'Polonia, Finlanda, Suedia, statele baltice și România își armonizează pozițiile înainte de Ankara și încearcă să intre în summit cu obiective comune și susținere reciprocă. România are, la rândul său, interese strategice majore. Consolidarea securității la Marea Neagră, dezvoltarea hub-ului regional de securitate, accelerarea proiectelor SAFE și transformarea Flancului Sud-Estic într-o prioritate comparabilă cu regiunea baltică reprezintă obiective legitime și perfect justificate de evoluțiile războiului din Ucraina. Numai că aceste obiective trebuie susținute într-un moment în care România traversează cea mai lungă perioadă de instabilitate politică din ultimii ani. De peste șase săptămâni, însă, Bucureștiul este preocupat aproape exclusiv de formarea unui guvern și de convulsii politice interne. Exact în perioada în care capitalele aliate își stabilesc prioritățile pentru Ankara, România consumă timp și energie într-o criză politică prelungită desprinsă total de agenda internațională și de interesele țării. Aceasta este adevărata vulnerabilitate strategică', a scris Fifor pe Facebook.

Deputatul a adăugat că, în timp ce aliații își consolidează pozițiile și construiesc compromisuri, 'Bucureștiul rămâne captiv în propriile blocaje politice dâmbovițene'.

'În politica internațională, argumentele contează. Dar la fel de mult contează și capacitatea statului de a le transforma în decizii politice. Iar acest lucru presupune un executiv stabil, miniștri cu autoritate și capacitatea de a negocia angajamente credibile pe termen lung. Un președinte poate deschide uși. Diplomații pot pregăti dosare. Dar marile compromisuri și marile alianțe politice se construiesc între guverne. Oricât de activ ar fi șeful statului, fără un guvern cu puteri depline, fără miniștri care să negocieze și să urmărească permanent aceste dosare, influența României este inevitabil diminuată într-un moment decisiv. La Ankara nu se va decide doar nivelul viitoarelor investiții în apărare sau noua împărțire a responsabilităților în interiorul Alianței. Se va decide și locul pe care îl va ocupa Marea Neagră în arhitectura de securitate a NATO pentru următorul deceniu. Pentru România, aceasta nu este o dezbatere teoretică, ci o chestiune de securitate națională', a menționat acesta.

Fifor mai precizează că istoria demonstrează că marile oportunități strategice apar rar și nu așteaptă după crizele politice interne ale unui stat.

'Atunci când se redesenează echilibrele de putere, câștigă cei care sunt pregătiți, au obiective clare și instituții capabile să negocieze. România nu își poate permite ca instabilitatea politică de la București să transforme o oportunitate strategică într-o vulnerabilitate națională. În politica internațională nu există locuri rezervate și nici răgaz pentru statele preocupate exclusiv de propriile crize. Cine nu este prezent atunci când se iau marile decizii va fi obligat, mai devreme sau mai târziu, să trăiască după deciziile luate de alții. Dacă România va intra la Ankara cu o voce slăbită de blocajele politice de la București, nu vom putea spune că am fost ignorați de aliați. Va trebui să recunoaștem că ne-am diminuat singuri influența exact într-un moment în care securitatea Mării Negre și viitorul Flancului Estic se negociază pentru o generație. Iar costurile unor asemenea erori strategice nu se plătesc în zile, în luni sau în ani. Se plătesc în generații', a mai spus Fifor. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Piciu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Anda Badea)