Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a anunțat, marți, că a depus un proiect de lege care prevede interzicerea deductibilității fiscale a cheltuielilor cu managementul, consultanța, asistența, transferul drepturilor de proprietate intelectuală către companiile mamă în cazul firmelor care sunt din 'lanțurile de multinaționale'.

'Am propus și limitarea dobânzii, deductibilității cheltuielilor cu dobânda la creditele intra-grup pentru același tip de companii la nivelul mediu de referință din piața de rezidență a companiei mamă, plus o marjă fixă de 1%. Acest proiect de lege va deschide calea către soluționarea modernă, echitabilă a problemei fiscalizării operațiunilor de optimizare fiscală, pentru că până acum era (...) rezolvată între ghilimele, prin impunerea unui impozit minim pe cifra de afaceri, chestiune care afecta atât companiile cu capital românesc, cât și companiile cu capital majoritar străin, diferența fiind că acele companii cu capital majoritar străin puteau să apeleze la formule de optimizare fiscală, în timp ce companiile cu capital românesc nu puteau să apeleze la asemenea proceduri', a explicat Peiu, într-o conferință de presă susținută la Parlament.

Pe de altă parte, el a susținut că există 'doi mari câștigători' ai execuției bugetare - băncile care au împrumutat Guvernul și care se bucură de dobânzi mult mai mari încasate în raport cu cele de anul trecut și conducătorii instituțiilor de stat.

'Execuția bugetară ne indică foarte clar care este esența reformei Bolojan: stoparea investițiilor, înghețarea pensiilor și creșterea de cheltuieli cu dobânzile', a completat senatorul.

Potrivit acestuia, 'perdanții sunt cei aproape 400.000 de profesori ale căror venituri s-au redus per total cu 2 miliarde de lei, firmele care au un profit real în scădere, cei 5 milioane de pensionari cu pensiile înghețate și infrastructura publică, pentru că nu s-au mai făcut cheltuieli de capital în valoare de 9 miliarde de lei'. La acești 'mari perdanți' se adaugă categoriile defavorizate care sunt acum 'silite' să plătească CASS, a transmis Petrișor Peiu.

Senatoarea AUR Niculina Stelea a criticat, în conferința de presă, proiectul legii salarizării unitare. Potrivit parlamentarei AUR, această temă, care a fost 'rostogolită' de Guvernele României din ultimii cinci ani, a creat 'destul de multe probleme și efervescență în spațiul public în ultimele două săptămâni'.

'România s-a angajat să promoveze dezvoltarea unui sistem de salarizare echitabil și unitar în sectorul public prin jalonul PNRR 420 din cadrul componentei 14 'Buna Guvernare'. (...) În calendarul inițial, această lege trebuia promovată până la 30 iunie 2023, ca să putem îndeplini acest jalon. (...) Am ajuns astăzi, în 2026, să fie urgent acest jalon din PNRR și legea salarizării. (...) Vorbim despre o inițiativă legislativă făcută de un Guvern care este demis', a subliniat senatoarea.

În opinia sa, proiectul are și probleme de legalitate din cauza timpului 'foarte scurt' de consultare publică, iar o a treia problemă, 'destul de gravă', ține de faptul că ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, 'a modificat' prevederile grilelor de salarizare după plecarea din Guvern a lui Florin Manole, după ce acestea fuseseră renegociate cu sindicatele și stabilite și agreate cu Comisia Europeană și Banca Mondială.

'AUR este de acord că trebuie să schimbăm și să modificăm legea salarizării unitare, dar trebuie să o modificăm și să o actualizăm cu o lege care, într-adevăr, să poată fi aplicată și care să nu creeze niciun fel de distorsiuni între grupurile sociale și între categoriile sociale afectate. (...) Din punctul nostru de vedere, banii din PNRR pe această lege nu mai pot fi încasați la termenul din tranșa 6. De aceea, considerăm că ar fi bine să ne așezăm cu toții la masă, să discutăm și să facem o lege care să fie aplicabilă și celor din sistemul bugetar, dar și să fie sustenabilă cu bugetul actual al țării', a transmis reprezentanta AUR. AGERPRES/(A - redactor: Cătălina Matei, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ady Ivaşcu)