Semnarea memorandumurilor de înțelegere pentru Mecanismele Financiare SEE și norvegian 2021 - 2028 reprezintă, din partea statelor donatoare, reînnoirea angajamentelor bazate pe democrație, drepturile omului și statul de drept, a declarat, miercuri, ministrul de Externe din Regatul Norvegiei, Espen Barth Eide.

În cadrul ceremoniei organizate la Palatul Victoria, ministrul norvegian a semnat împreună cu ministrul interimar al Investițiilor și proiectelor europene, Dragoș Pîslaru, și cu ambasadorul Islandei la Varșovia, Friðrik Jónsson, memorandumurile de înțelegere pentru Mecanismele Financiare SEE și norvegian 2021 - 2028.

'Sunt onorat să mă aflu în București, astăzi, pentru semnarea atât a celor două granturi - cu Regatul Norvegiei și cu Norvegia, Islanda,
Liechtenstein. Este vorba de circa 600 milioane euro. Cea mai mare sumă de până acum era de circa 100 milioane, la aderarea dumneavoastră, deci a crescut de șase ori. Este foarte important ce a subliniat (ministrul Dragoș Pîslaru - n.r.) - faptul că este vorba de niște aspecte practice și că putem dovedi niște rezultate clare în toată România, în urma colaborării noastre. (...) Am avut niște negocieri foarte bune și împreună am găsit răspunsurile potrivite. Semnările de astăzi demonstrează faptul că acum, cu adevărat, intrăm într-o nouă perioadă de cooperare între Norvegia și România, precum și între celelalte țări SEE și România', a spus Espen Barth Eide, conform traducerii oferite de organizatori.

El a subliniat că aceste finanțări, survenite la începutul anilor 2000, au fost implementate într-o arie largă de domenii, pentru a armoniza statele cu o situație economică mai puțin dezvoltată la standardele la nivelul Uniunii Europene și SEE, adică la nivelul celor 30 de state.

Acesta a punctat că semnarea memorandumurilor reprezintă reînnoirea angajamentelor bazate pe democrație, drepturile omului și statul de drept, având în vedere și contextul actual de securitate.

'Știm foarte bine noi, poate dumneavoastră și mai bine, că aceste principii sunt sub presiune acum, democrația nu este de la sine înțeles câștigată odată pentru întotdeauna, trebuie protejată. Vedem cum Ucraina luptă pentru libertatea sa, Republica Moldova încearcă să se păstreze pe flancul european. O fac pentru binele țării lor, dar și pentru noi. Este în interesul nostru să apărăm aceste valori comune, este în interesul nostru să aibă succes Moldova și Ucraina, pentru Norvegia și pentru noi toți', a afirmat Espen Barth Eide.

Totodată, el a precizat că nu există democrație fără instituțiile necesare și, de asemenea, este nevoie și de o cultură democratică.

'Este nevoie totuși și de o cultură democratică, publicul să participe la acest proces democratic - fie că se află în sistemul politic, în opoziție, în societatea civilă, trebuie să practice democrația. Este o competență care vă este alocată într-un anumit scop: ca să puteți să contribuiți la binele social', a mai declarat oficialul norvegian.

El s-a referit și la necesitatea colaborării în scopul construirii unui răspuns puternic față de atacurile hibride lansate în această perioadă.

'Dumneavoastră sunteți un partener important pentru noi, pentru că ați fost mai expuși acestor realități decât noi. La momentul acesta au loc tot felul de atacuri hibride și trebuie să construim împreună un răspuns puternic', a punctat Espen Barth Eide.

La rândul său, ambasadorul Islandei la Varșovia a subliniat că semnarea memorandumurilor reprezintă o etapă importantă în eforturile comune de a construi o Europă mai unită.

'Memorandumurile pe care le semnăm astăzi marchează începutul unui nou capitol, în vremuri în care Europa se confruntă cu provocări complexe, de la inegalități sociale la schimbări climatice și până la incertitudine geopolitică și o invazie la scară largă a Rusiei în Ucraina. Cooperarea este mai importantă ca oricând. Și, într-adevăr, activitățile hibride ale Rusiei în toate țările noastre subliniază importanța cooperării și nevoia comună de reziliență față de activitățile rău-intenționate', a evidențiat, la rândul său, Friðrik Jónsson. AGERPRES/(A - redactor: Daniel Florea, editor: Florin Marin, editor online: Ady Ivaşcu)