Numărul paturilor destinate spitalizării continue va fi redus cu 14.000, etapizat, pe parcursul următorilor trei ani, conform unei hotărâri aprobate în ședința de miercuri a Guvernului.

În prezent, gradul de ocupare a paturilor pentru spitalizarea continuă este de 51% pentru pacienții acuți și de 60% pentru pacienții cronici, a precizat ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Victoria. Specialiștii consideră că rata optimă de ocupare a paturilor la un spital este de aproximativ 80%, a mai spus ministrul Sănătății.

Planul național de paturi pentru perioada 2026-2028, aprobat de Guvern, prevede optimizarea numărului de paturi pentru spitalizare continuă finanțate de casele de asigurări de sănătate.

'Acest plan național de paturi nu afectează cu nimic calitatea serviciilor medicale efectuate de aici încolo în unitățile sanitare cu paturi. Dacă media UE este de 511 paturi la 100.000 de locuitori, România are o medie de 728 de paturi la 100.000 de locuitori. Suntem pe podium, pe locul trei, ca și număr ridicat de paturi la 100.000 de locuitori', a spus Cseke Attila.

Hotărârea de guvern va intra în vigoare la data de 1 mai. Ministrul interimar a subliniat că planul național asigură 'predictibilitate, stabilitate și eficiență' în domeniul spitalizării continue. El a adăugat că proiectul de act normativ s-a aflat în transparență timp de 40 de zile, pe site-ul Ministerul Sănătății.

'În ultimii ani se observă o scădere semnificativă a ratei de ocupare, inclusiv la spitalele județene. În afara Spitalului de Urgență din București, la celelalte spitale de urgență din țară, niciun spital de urgență din afara Bucureștiului nu are o rată de ocupare care depășește 70%. Una dintre modalitățile de finanțare în sistemul sanitar este aceea care ia în considerare numărul de paturi. Este evident că este ineficient să închei contract de furnizare de servicii medicale pentru 100 de paturi când tu știi că rata de ocupare este undeva la 50-60 de paturi în spitalul respectiv sau poate chiar mai puțin', a spus ministrul Sănătății.

Cseke a adăugat că la finalul anului trecut au fost în contractare 116.650 de paturi, dintre care 94,8% sunt paturi contractate cu spitale publice, iar 5,2% sunt paturi din spitale private.

'Această tendință de reducere a numărului de paturi (...) are în vedere și ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani și anume investițiile care au fost în sistemul spitalicesc din România: dotările, echipamentele noi, tehnologiile noi, medicamentele noi introduse, pe de o parte, respectiv o creștere exponențială importantă a spitalizării de zi, care înseamnă că rezolvi în acea zi problema medicală a pacientului și nu trebuie să îl spitalizezi continuu', a spus el.

În acest sens, Cseke a explicat că în anul 2024, un total de 6 milioane de pacienți au fost spitalizați pentru o zi, ceea ce a reprezentat o creștere de 15% față de 2023.

'Distribuirea pe județe a acestui număr de paturi se face prin ordinul ministrului Sănătății, care se elaborează pe baza indicatorilor de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate și de la Ministerul Sănătății. Adică se ia gradul de ocupare pe 2025, la finalul anului, pe fiecare spital, pe fiecare județ și se va propune o aplicare în teritoriu a acestui Plan Național de Paturi. Așa s-a făcut întotdeauna, nu este pentru prima dată', a arătat el.

Ministrul Cseke Attila a subliniat că planul național nu se aplică pentru paturile destinate pacienților aflați în executarea unor măsuri educative sau măsuri de siguranță, dar nici penitenciarelor-spital sau spitalelor care oferă îngrijiri paliative. La toate aceste categorii de spitale, rata de ocupare este de aproape 100%. AGERPRES / (AS - redactor: Irinela Vișan, editor: Marius Frățilă, editor online: Irina Giurgiu)