România nu este un punct de interes militar pentru Iran, dar va resimți efectele căderii pieței energetice și pe cele legate de afectarea transportului de îngrășăminte, ceea ce va duce la o creștere semnificativă a prețurilor unor produse de bază, afirmă Ioana Constantin Bercean, cercetător la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale 'Ion I.C. Brătianu' al Academiei Române, expert în problematica Orientului Mijlociu.

Aceasta a punctat că unda de șoc a conflictului din zona respectivă va fi resimțită de cetățenii români prin provocarea unei 'dureri' economice la nivel global.

'Din punct de vedere securitar, România este stabilă și nu există un pericol iminent dinspre Iran. (...) Din punct de vedere militar, strict militar, România nu este, să spunem, un obiectiv pentru iranieni. Poate sună puțin neortodox, dar România nu este un punct de interes militar pentru Iran. Ceea ce este interesant pentru ei ca obiectiv strategic de a fi atacat, desigur, este în Orientul Mijlociu, acolo unde Statele Unite au baze militare', a declarat Ioana Bercean pentru AGERPRES.

Specialistul a adăugat că, în contextul actual, românii nu ar trebui să-și facă griji că vor fi atacați sau că o rachetă iraniană ar putea ajunge până în spațiul nostru aerian, pericolul fiind, mai degrabă, cel general de războiul din Ucraina, pentru că deja există antecedente cu drone care au căzut pe teritoriul românesc.

Impactul cel mai sever este identificat de Ioana Bercean în zona securității energetice și a pieței materiilor prime, aceasta explicând strategia de 'război asimetric' a Teheranului.

'Intenția iranienilor de la început era să provoace cât mai multă 'durere' Americii, Israelului și partenerilor occidentali. Iar această durere este legată în special de piața energetică. Iranienii au declarat încă din primele zile ale acestui război că scopul lor este să ducă prețul barilului de țiței la 200 de dolari. Iar asta înseamnă deja o cădere bruscă a pieței energetice, ceea ce noi deja vedem. (...) Inclusiv această sensibilizare a pieței energetice față de ceea ce se întâmplă acolo va avea nevoie, poate, de câțiva ani pentru a-și reveni', a afirmat cercetătoarea.

Ea a avertizat și asupra efectelor asupra agriculturii, pe fondul afectării transportului de îngrășăminte.

'Dincolo de țiței, petrol, gaz, mai există o componentă esențială, în special pentru agricultură, și anume îngrășămintele. Acest transport de îngrășăminte care vine din Orientul Mijlociu înspre Europa deja a afectat în mod serios agricultorii. (...) Această problemă o vom resimți mai spre finalul anului, atunci când vom vedea la raft o creștere semnificativă inclusiv a unor produse de bază: margarină, pâine și tot ce înseamnă produse de panificație', crede Ioan Bercean.

În plan intern, experta demontează ideea unei prăbușiri iminente a regimului de la Teheran, invocând resorturile identitare profunde ale societății iraniene.

'În momentul în care Iranul a fost atacat, inclusiv acei protestatari ai regimului au decis că mai întâi trebuie să-și apere țara de inamicul extern și apoi, în termenii lor, își vor rezolva problemele interne. (...) Trebuie să înțelegem că iranienii, deși își urăsc, o bună parte dintre ei, regimul, în același timp urăsc mai mult orice tip de intervenție externă. Supraviețuirea Iranului ca țară în actualele granițe este mult mai importantă decât orice altceva', a explicat Ioana Bercean.

Specialista consideră că actuala criză ar putea duce mai degrabă la o militarizare a puterii decât la o democratizare.

'Ceea ce vom vedea în continuare s-ar putea să fie o conducere militarizată, poate după modelul pe care îl avem în Pakistan. Nu putem să vorbim sub nicio formă, oricum s-ar vehicula, că avem un 'regime change'. Până la urmă, cred că și americanii au înțeles acest lucru', susține Bercean.

Concluzionând asupra perspectivei de viitor, expertul a subliniat, pentru AGERPRES, că Iranul mizează pe factorul timp.

'Acest război asimetric nu este despre a câștiga războiul, pentru că în termeni militari este aproape imposibil să câștigi un război împotriva a două puteri nucleare, Statele Unite, respectiv Israel. Dar cu cât produce mai multă durere, mai multă suferință economică, în securitatea energetică și alimentară, cu atât este mai eficient. Pentru iranieni, proverbul acela afgan — 'voi aveți ceasurile, noi avem timpul' — se aplică foarte bine în economia acestui război', explică expertul.

Ioana Constantin Bercean are un parcurs academic care include studii de Relații Internaționale la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și două programe de masterat în Relații Internaționale și Sociologie (Studii de Securitate). Este doctor în Relații Internaționale, cu o teză despre diplomația nucleară dintre Iran și Marile Puteri și doctor în Sociologie, axat pe studiul religiei, identității și naționalismului în Republica Islamică Iran.

Cu o experiență de teren de peste patru ani în Orientul Mijlociu și stăpânind limba persană și arabă, Ioana Bercean este și cadru didactic asociat la Facultatea de Sociologie a Universității din București, unde predă în cadrul Masterului de Studii de Securitate. AGERPRES/(A - autor: Sebastian Olaru, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Anda Badea)