Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, nu va participa luni, în plenul Senatului, la dezbaterea moțiunii simple formulate de Opoziție împotriva sa, din cauza unei agende externe încărcate. În perioada 23-24 februarie 2026, ministrul reprezintă România la Bruxelles, atât la reuniunea Consiliului Afaceri Externe (CAE), cât și la reuniunea Consiliului Afaceri Generale (CAG).

'Subiectul Acordului UE-Mercosur evocat în textul moțiunii simple și menționat în adresa dumneavoastră a fost deja dezbătut pe larg în contextul moțiunii depuse anterior la adresa Guvernului și dezbătută și respinsă, prin vot, de către Plenul Senatului, la 9 februarie 2026. La acel moment, MAE a transmis, prin intermediul Guvernului, punctul său de vedere, conform competențelor. Totodată, facem precizarea că, din perspectiva calendarului și agendei decizionale de la nivel UE, în perioada 23-24 februarie 2026 sunt programate la Bruxelles atât reuniunea Consiliului Afaceri Externe/CAE, cât și reuniunea Consiliului Afaceri Generale/CAG, la care asigurarea reprezentării României, la nivel de ministru al afacerilor externe, este imperios necesară, având în vedere relevanța deosebită pentru România, din perspectiva promovării obiectivelor de politică externă, a acestor reuniuni', se arată în documentul transmis președintelui Senatului, Mircea Abrudean, și președintelui Comisiei de Politică Externă, Titus Corlățean.

Documentul a fost pus la dispoziția presei de grupul PACE - Întâi România, unul dintre inițiatorii al moțiunii.

Țoiu afirmă că absența sa de la Bruxelles 'ar putea fi interpretată de către omologii europeni și instituțiile UE ca o posibilă dezangajare a României de la atașamentul european', în condițiile în care pe agenda reuniunilor se află, printre altele, un nou pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse, la patru ani de la declanșarea agresiunii asupra Ucrainei.

Referitor la tema moțiunii simple, ministrul explică faptul că 'negocierile privind Acordul de parteneriat și cooperare UE-Mercosur au debutat anterior dobândirii de către România a statutului de membru al Uniunii Europene, fiind lansate formal în iunie 1999 (la Rio de Janeiro) și desfășurându-se pe parcursul a 26 de ani, scopul acestor negocieri fiind crearea unei zone de liber schimb între cele două blocuri, prin liberalizarea comerțului cu bunuri și servicii'.

'Acordul comercial atins în 2019 între UE și Mercosur a fost completat ulterior, în iulie 2020, prin încheierea negocierilor privind componentele politice și de cooperare ale acordului. Discuțiile pe marginea acordurilor obținute au fost ulterior redeschise, îndeosebi pe fondul preocupării mai multor actori europeni de a se asigura standarde sporite în materia dezvoltării durabile, precum și de concurență echitabilă și de respectare a normelor sanitare și fito-sanitare. Noile runde de negocieri s-au derulat între martie 2023 și decembrie 2024. În urma noului proces de negociere derulat, la 6 decembrie 2024 a fost anunțată ajungerea la un acord politic privind încheierea negocierilor pentru Acordul comercial UE-Mercosur (într-o formă consolidată, incluzând garanții suplimentare în raport cu angajamentele climatice, aspectele tarifare, materiile prime critice, angajamentele reciproce privind comerțul și dezvoltarea durabilă)', se menționează în document.

Ministrul subliniază că 'istoricul de negociere prezentat pe larg mai sus reiese cu claritate faptul că subiectul a fost activ îndelung pe agenda decizională a Consiliului UE și în atenția instituțiilor europene, neavând un caracter de noutate'.

'Din perspectivă procedurală, MAE a acționat în conformitate cu rolul său prevăzut prin legislația națională în vigoare și cu procedurile decizionale aplicate în situații similare (...). Legea de ratificare a Acordului de parteneriat UE-Mercosur va fi supusă dezbaterii Parlamentului, în vederea adoptării, conform prevederilor Legii 276/7 decembrie 2011 privind procedura prin care România devine parte la tratatele încheiate între Uniunea Europeană și statele membre, pe de o parte, și state terțe sau organizații internaționale, pe de altă parte', argumentează Oana Țoiu.

Referindu-se la relația cu SUA și la acuzațiile din textul moțiunii, ministrul precizează că 'își folosește poziția în conformitate cu jurământul depus, care prevede apărarea democrației, drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, suveranității, independenței, unității și integrității teritoriale a României'.

'Ministrul Afacerilor Externe nu a utilizat o retorică ostilă vreunui partener al României, și cu atât mai puțin la adresa SUA. Dimpotrivă, toate luările de poziție reflectă obiectivul promovării intereselor naționale, între acestea fiind și o relație puternică între România și SUA. De fiecare dată, după discuții cu membri ai Administrației și Congresului SUA, ministrul Afacerilor Externe a subliniat interesele comune și dorința de aprofundare a cooperării bilaterale. Pozițiile ministrului sunt comunicate public și corespund liniilor de politică externă aprobate prin Programul de Guvernare de către Parlament', a transmis Oana Țoiu.

***

Moțiunea simplă formulată de senatorii Opoziției împotriva ministrului Afacerilor Externe, Oana Țoiu, pentru 'modul defectuos, ideologizat și necoordonat' în care a reprezentat interesele României în procesul decizional european privind Acordul UE - Mercosur, era programată pentru dezbatere și vot, luni, în plenul Senatului.

Moțiunea, intitulată 'Diplomația progresistă cu hashtaguri a pus agricultura României în pericol. Oana Țoiu spune '˜da' altora și '˜nu' propriilor cetățeni'', este semnată de 43 de senatori (PACE - Întâi România, AUR și neafiliați).

Documentul, depus săptămâna trecută în plen, fusese anunțat încă din luna ianuarie, perioadă în care Parlamentul se afla în vacanță parlamentară. Pe 8 februarie, Senatul a respins alte trei moțiuni simple, două dintre acestea fiind pregătite tot din ianuarie.

Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a anunțat că, în condițiile respectării regulamentului, sub rezerva avizului Comisiei de politică externă, dezbaterea și votul asupra moțiunii simple vor avea loc luni, de la ora 16:00.

'Politica externă a României nu este un exercițiu teoretic și nu poate fi tratată ca o zonă lipsită de răspundere. Nu este un seminar, nu este un experiment ideologic și nu este un spațiu în care deciziile pot fi luate fără consecințe. Politica externă produce efecte concrete, directe, asupra economiei naționale, asupra sectoarelor strategice și asupra vieții cetățenilor români. În acest context, responsabilitatea pentru pozițiile exprimate de România în cadrul Uniunii Europene aparține direct și personal ministrului Afacerilor Externe, doamna Oana Țoiu. Nu vorbim despre un funcționar anonim și nici despre o rotiță birocratică, ci despre un decident politic cu mandat deplin, care a avut de ales între '˜da', '˜nu' sau '˜ne abținem'. Doamna Țoiu a ales să spună 'da' Acordului UE - Mercosur', se arată în textul moțiunii.

Ordinea de zi a plenului Senatului de luni va fi stabilită de Biroul permanent. AGERPRES/(A, AS - redactor: Livia Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)