Faptul că Statele Unite ale Americii și Federația Rusă nu au reînnoit tratatul de dezarmare nucleară nu înseamnă automat că suntem în pragul unui război nuclear sau că brusc se vor schimba arsenalele și vom asista la o cursă a înarmărilor nucleare într-un mod accelerat, a declarat, joi, pentru AGERPRES, generalul în rezervă Ștefan Dănilă, fost șef al Statului Major General.

Afirmația sa vine în contextul în care joi expiră valabilitatea Tratatului între Statele Unite ale Americii și Federația Rusă privind măsurile de reducere suplimentară și de limitare a armelor ofensive strategice, cunoscut drept New START.

'Acest tratat a fost foarte important pentru că asigură un cadru legal pentru limitarea numărului de focoase nucleare și pentru transparență, pentru verificarea existenței în teren a acestor focoase nucleare. A fost un prim pas, nu pentru dezarmare nucleară, dar pentru limitarea focoaselor nucleare, mai ales a focoaselor nucleare de nivel strategic. Nu se referă la rachetele tactice, deci se referă în primul rând la arsenalul nuclear cu caracter strategic, acele rachete intercontinentale', a explicat fostul șef al SMAp.

Potrivit generalului în rezervă Ștefan Dănilă, faptul că cele două mari puteri, Statele Unite ale Americii și Federația Rusă, care au fost semnatare nu au reînnoit tratatul, 'nu înseamnă automat că suntem în pragul unui război nuclear sau că brusc se vor schimba arsenalele și vom asista la o cursă a înarmărilor nucleare într-un mod accelerat'.

'Desigur, vom putea bănui acum că cele două state vor trece la modernizarea arsenalului existent și poate chiar la relocarea din pozițiile existente înainte de expirarea tratatului, pentru că acum nu mai există transparență și nu mai pot fi, nu se mai pot face controale unul altuia. Din ce știm, din declarațiile președintelui Donald Trump, unul dintre motivele pentru care nu a dorit să extindă acest tratat este că își dorește ca într-un viitor tratat privind mijloacele nucleare să fie inclusă și China, să fie un cadru mai larg, în care să fie inclusă și China, și poate India sau statele care mai dețin sau pot să își dezvolte capacități nucleare', a explicat fostul șef al Statului Major General.

În acest context, spune generalul Dănilă, președintele SUA își dorește un cadru mai larg, 'nu doar cel stabilit ca în perioada Războiului Rece între Statele Unite și Federația Rusă'. De asemenea, el opinează că expirarea New START nu va duce imediat la începerea de noi exerciții sau de noi teste nucleare.

'Testele nucleare sunt înghețate în virtutea unui alt tratat, care nu a fost de fapt încă ratificat. (...) Deci, din această perspectivă, ne putem aștepta și la teste nucleare. Deocamdată încă nu am auzit acest lucru, dar există posibilitatea, pe fondul tensiunilor existente, pe fondul războiului din Ucraina, care înseamnă totuși o poziționare nu doar a Federației Ruse, care este stat agresor, dar este și o poziționare a statelor europene și a SUA împotriva agresiunii Federații Ruse', a arătat generalul în rezervă Ștefan Dănilă.

El a vorbit și despre țările europene care au capabilități nucleare.

'Marea Britanie și Franța nu au fost deocamdată parte a unui tratat privind armamentul nuclear, pentru că ele nu dețin o capacitate semnificativă de ogive nucleare sau de focoase nucleare. În condițiile în care Europa își propune să nu mai depindă de Statele Unite ale Americii atât de semnificativ cum depind acum, există posibilitatea ca statele europene să își dorească să fie parte a unui tratat de acest fel, pentru că prin aceasta își urmăresc nu extinderea, nu producerea de noi focoase, de noi armamente nucleare la nivel european, ci limitarea existenței de focoase nucleare în celelalte state', a explicat generalul în rezervă.

Pe de altă parte, în acest context ar putea exista și amenințări. 'Am observat chiar înainte de expirarea tratatului (New START - n.r.), prin diferite voci din Federația Rusă, amenințări cu privire la folosirea mijloacelor nucleare și aceste amenințări prezintă un risc mai ridicat pentru noi, pentru că Federația Rusă nu mai are nici măcar limitele acestui tratat. Adică faptul că nu mai pot fi controlate, nu numai ca număr, dar și ca poziționare, ogivele nucleare, dispunerea bombardierelor strategice și a bombelor, a rachetelor nucleare, reprezintă un risc ridicat pentru Uniunea Europeană', a punctat fostul șef al Statului Major General.

Generalul Dănilă a vorbit și despre perspectiva includerii Chinei într-un nou tratat de acest gen.

'Președintele Trump a vorbit despre China că ar putea să fie parte a unui nou tratat, dar, pe de altă parte, eu cred că și China își dorește să fie parte a unui tratat nuclear, pentru că aici intri la masă ca mare putere. Adică ești parte a tratatelor și tu, chiar dacă nu ai aceeași capacitate nucleară ca a celorlalți, intri în joc și faci parte din grupul celor care stabilesc limitele. Ar fi o mare realizare pentru China să fie acceptată în grupul statelor care stabilesc nivelul maxim de armament nuclear', a punctat Ștefan Dănilă.

***

Ultimul tratat de dezarmare nucleară dintre SUA și Rusia expiră joi, marcând un punct de cotitură major în istoria controlului armelor nucleare de la Războiul Rece și reaprinzând îngrijorările legate de proliferare.

Tratatul dintre Statele Unite ale Americii și Federația Rusă privind măsurile de reducere și limitare suplimentară a armelor strategice ofensive, cunoscut și sub denumirea de Noul Tratat START, a fost semnat la 8 aprilie 2010, la Praga. Acesta a intrat în vigoare la 5 februarie 2011.

Acordul obliga Rusia și SUA să reducă (și să nu depășească) numărul de rachete balistice intercontinentale (ICBM) la 700, numărul de ogive nucleare de pe aceste rachete la 1.550 și numărul de lansatoare ICBM desfășurate și nedesfășurate la 800 în termen de șapte ani. Potrivit TASS, Statele Unite au atins obiectivele în septembrie 2017 și Rusia - pe 5 februarie 2018.

Tratatul a fost conceput pentru a avea o durată de zece (până în februarie 2021), cu opțiunea de a fi prelungit o singură dată, cu cinci ani. În 2021, Rusia și SUA au profitat de această oportunitate, prelungind tratatul până la 5 februarie 2026. AGERPRES/(A, AS - redactor: Oana Ghiță, editor: Andreea Rotaru, editor online: Irina Giurgiu)