Analiza privind participarea la Consiliul pentru Pace inițiat de președintele SUA are în vedere și complementaritatea cu ONU și prezintă, pe lângă componenta juridică, și un aspect politic, a declarat, marți, ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, la evenimentul de lansare a Președinției cipriote a Consiliului Uniunii Europene, organizat la București.

Ea a subliniat că există un dialog între liderii europeni privind Consiliul pentru Pace.

'În timp ce există analize naționale, sigur că există și o analiză europeană care este pe masa tuturor președinților și a miniștrilor de Externe din țările invitate, dar și din celelalte țări ale Uniunii Europene', a precizat ministrul.

Potrivit Oanei Țoiu, analiza nu are doar o componentă juridică, ci și o componentă politică și una geostrategică.

'Până la urmă, este destul de clar ce ne dorim în România, ce ne dorim la nivelul Uniunii Europene: ne dorim în continuare un sistem multilateral - Organizația Națiunilor Unite - care să poată să și îndeplinească misiunea pentru care a fost creată, mai ales în contextul în care avem un conflict la graniță, dar și multe alte conflicte în lume în care Organizația Națiunilor Unite este implicată în acest moment', a detaliat ea.

Procesul de clarificare cu Statele Unite ale Americii vizează planurile viitoare pentru acest Consiliu al Păcii, a menționat ministrul.

'Sunt două componente: prima ține de Fâșia Gaza, unde este foarte clar și cadrul legal, deoarece există o rezoluție a Consiliului de Securitate ONU care dă mandat președintelui Donald Trump să creeze acest board pentru pace. Este absolut necesar în pașii viitori de stabilizare a situației acolo, dar și pentru reconstrucție. (...) Ce avem nevoie în perioada următoare este să clarificăm nu doar intențiile, ci și cadrul de guvernanță, de finanțare și de complementaritate cu Organizația Națiunilor Unite versus posibilitatea suprapunerii activităților, suprapunerii surselor de finanțare și atunci de vulnerabilizare a mandatelor', a completat șefa diplomației române.

Conform acesteia, 'România este una din puținele țări din lume care a avut și continuă să aibă relații diplomatice neîntrerupte atât cu Israel, cât și cu Palestina, ceea ce ne asigură de capacitatea crescută de dialog în regiune și acesta este un fel în care vrem să continuăm să contribuim'.

Ea a pledat pentru continuarea ajutorului umanitar în Fâșia Gaza, dar și pentru dezarmarea Hamas.

'Poziția României a fost întotdeauna să clarifice că Hamas este organizație teroristă și nu vedem un viitor pentru ei în organizarea politică a Palestinei, este și mesajul pe care l-am transmis și ministrei de Externe a Palestinei când am discutat cu ea anul trecut', a explicat Țoiu.

Ministrul de Externe a evidențiat că analiza unei eventuale apartenențe la Consiliul pentru Pace nu se poate face 'peste weekend'.

'Acest tip de analize, atât juridice, cât și de implicații pe termen mediu și lung este foarte dificil să fie făcute peste weekend. (...) Atât la nivelul României, cât și al Uniunii Europene și al mai multor parteneri internaționali, în acest moment, au loc discuții de clarificare privind viitoarea compatibilitate între un efort extins al Board-ului pentru Pace care ar trece dincolo de conflictul din Fâșia Gaza și mecanismele și tratatele internaționale, instituțiile la care România deja a aderat', a arătat Oana Țoiu.

Ea a menționat că analiza juridică din perspectiva Ministerului Afacerilor Externe a ajuns și la Cotroceni înainte de fiecare etapă, însă la o parte dintre întrebări 'răspunsul nu se găsește în text așa cum a fost el transmis, iar aceste întrebări țin de un dialog continuu cu SUA nu doar la nivel bilateral, ci și la nivel european'. AGERPRES/(A - redactor: Oana Ghiță, editor: Claudia Stănescu, editor online: Simona Aruştei)