Deputatul USR Alexandru Dimitriu, fost secretar de stat în Ministerul Justiției, consideră că președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, ar trebui amendată de CCR, deoarece a depus o expertiză contabilă cu doar o zi înainte de termenul de pronunțare.

'Savonea ar trebui amendată de CCR. Depunerea unei expertize contabile cu doar o zi înainte de termenul de pronunțare reprezintă o conduită care contravine flagrant principiului bunei-credințe procesuale. Un asemenea demers nu servește aflării adevărului și nici bunei administrări a justiției, ci produce, în mod previzibil, un singur efect: amânarea soluționării cauzei. Dacă astfel de practici rămân nesancționate, se transmite un mesaj periculos: că tergiversarea deliberată a actului de justiție este tolerată, mai ales atunci când vine din partea celor care, prin funcția lor, ar trebui să fie primii garanți ai corectitudinii și loialității procedurale', scrie viceliderul deputaților USR, vineri, pe pagina sa de Facebook.

El invocă prevederile Codului de procedură civilă conform cărora: drepturile procesuale trebuie exercitate potrivit scopului pentru care au fost recunoscute de lege, nu ca instrumente de blocaj, tergiversare sau presiune asupra instanței.

Atunci când un act de procedură este utilizat 'într-un moment procedural vădit inoportun, exclusiv pentru a provoca amânarea, ne aflăm în fața unui veritabil abuz de drept', în sensul art. 12 alin. (2) CPC, adaugă Dimitriu.

'Indiferent de calitatea persoanei care formulează un astfel de demers, regulile sunt aceleași pentru toți. Nimeni nu este mai presus de principiul bunei-credințe. Tocmai de aceea, o asemenea conduită ar trebui analizată prin prisma art. 187 și 188 CPC, inclusiv sub aspectul aplicării unei amenzi judiciare, ca sancțiune pentru exercitarea abuzivă a drepturilor procesuale. Justiția, inclusiv contenciosul constituțional, nu pot funcționa pe baza manevrelor procedurale de ultim moment, ci pe respectarea strictă a bunei-credințe. Orice abatere de la acest principiu, indiferent de autor, compromite credibilitatea instituțiilor și încrederea publicului în actul de judecată', scrie deputatul USR.

Alexandru Dimitriu a menționat, pentru AGERPRES, că potrivit art. 187 din Codul de procedură civilă, instanța poate aplica amendă judiciară și poate obliga la despăgubiri pe cel care, cu rea-credință, exercită drepturile procedurale ori îndeplinește acte de procedură în mod abuziv, precum și în cazul formulării unor cereri vădit netemeinice, introduse cu scop șicanator sau pentru tergiversarea procesului.

'Iar Legea de organizare a CCR 47/1992 spune că procedura jurisdicțională prevăzută de prezenta lege se completează cu regulile procedurii civile, în măsura în care ele sunt compatibile cu natura procedurii în fața Curții Constituționale. Compatibilitatea se hotărăște exclusiv de Curte', a precizat deputatul.

În același timp, USR consideră ca fiind 'inadmisibilă' amânarea pentru a patra oară a deciziei CCR.

'A 4-a amânare a deciziei CCR pe tema pensiilor speciale ale magistraților. O amânare de aproape o lună. INADMISIBIL!', a scris USR, pe Facebook.

Curtea Constituțională a României a amânat, vineri, pentru data de 11 februarie, deliberările în cazul noului proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților.

Instanța supremă, condusă de Lia Savonea, a anunțat joi că a realizat o expertiză, cu ajutorul unui expert contabil, care ar arăta faptul că prin aplicarea proiectului Guvernului pensia de serviciu a magistraților va fi mai mică decât cea pe contributivitate, document ce a fost trimis pe masa judecătorilor CCR.

Noul proiect de modificare a pensiilor magistraților adoptat de Guvern prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani. Cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate.

Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii și procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la același nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat. AGERPRES/(AS - redactor: Irinela Vișan, editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu)