Deputații USR Claudiu Năsui și Cristina Prună cer organizarea unui referendum intern, înainte de congresul partidului, pentru modificarea statutului, astfel încât parlamentarii, europarlamentarii, primarii și președinții de consilii județene să poată avea cel mult două mandate.

''Congresul de modificare a statutului este singura oportunitate pe care o vom avea de a reforma USR pentru mulți ani de acum încolo. Dacă vrem ca 'reînnoirea USR' să nu fie doar o lozincă, vă propunem limitarea numărului de mandate la maximum două. Sunt multe argumente pentru o astfel de reformă. (...) La următorul congres știm deja că se va încerca o și mai mare centralizare a puterii. Asta ar fi o greșeală. Niciuna dintre problemele USR nu a venit din prea multă implicare a membrilor, dimpotrivă'', precizează Năsui, pe pagina sa de Facebook.

Cristina Prună scrie, la rândul ei, că USR este partidul ''în care mulți oameni și-au pus speranța'', un partid reformist, ''construit cu multă muncă și entuziasm'', dar care s-a ''îndepărtat ușor-ușor'' de la aceste baze.

''USR are nevoie, din nou, de o cale clară. USR nu mai e un partid de dreapta. Am auzit-o din gura noului președinte al partidului când am intrat la guvernare, în vara lui 2025. În 2020, peste 90% dintre membrii USR au votat ca partidul să fie de centru-dreapta, iar politicile liberale să fie direcția de acțiune. Membrii USR, mai noi sau mai vechi, s-au alăturat USR pentru aceste valori. Poate cel mai grav este însă că, în actuala guvernare, USR nu are un cuvânt de spus pe niciuna dintre politicile de dreapta cu care a cerut votul românilor. Asta nu este doar o problemă doctrinară - este o problemă de credibilitate'', apreciază deputata.

Cei care susțin o astfel de modificare în statut pot semna pe pagina: https://maximdouamandate.ro.

''Adevărul este că USR are o problemă de centralizare a puterii în jurul unei minorități. Primul pas pentru a rezolva o problemă este să recunoaștem că avem o problemă. USR nu mai este partidul meritocratic, care a avut succes electoral și care reprezenta curentul reformist în România. A devenit o structură închisă în jurul unei conduceri care cosmetizează eșecul electoral în fața membrilor și funcționează doar pentru cei conectați'', argumentează inițiatorii referendumului.

Aceștia menționează că scăderea electorală a USR nu este o ''fatalitate inevitabilă'', ci o consecință a unor ''probleme profunde care au subminat'' credibilitatea și valorile partidului.

''Membrii simpli sunt marginalizați, ignorați și folosiți doar pentru a aplauda decizii deja luate de un grup restrâns la vârf. Realitatea aceasta internă ne-a lovit cel mai puternic odată cu alegerile europarlamentare, atunci când conducerea nu a permis membrilor să voteze decât candidații de pe locurile neeligibile. (...) Statutul actual a eșuat să protejeze USR de baronizare. Democrația teoretică de pe hârtie din actualul statut nu a avut mecanismele care să prevină concentrarea puterii în practică'', se arată în document.

Potrivit aceleiași surse, în multe filiale candidații pentru alegerile din 2028 ''se știu deja de pe acum'', iar membrii simpli ''nu au nicio șansă'', indiferent de efortul, meritul sau competența lor.

Se mai precizează că, potrivit actualului statut al USR, membrii au dreptul să ceară o consultare internă în baza art. 54, fiind nevoie de 500 de membri din minimum 10 filiale. AGERPRES / (AS - redactor: Irinela Vișan, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea)