USR formulează zece propuneri pentru 'debaronizarea' justiției și întărirea luptei împotriva corupției.

Acestea vizează: egalitatea magistraților în fața legii; reforma Consiliului Superior al Magistraturii (CSM); continuitatea completurilor de judecată; protejarea magistraților - avertizori de integritate; cariera magistratului și funcțiile de conducere; delegări, detașări și ocuparea posturilor vacante; Inspecția Judiciară și echilibrul puterilor; transparența repartizării dosarelor; evitarea prescripției și a tergiversărilor; limitarea puterilor excesive ale procurorilor-șefi.

'Propunem revenirea competenței de investigare a infracțiunilor de corupție din justiție la Direcția Națională Anticorupție, conform regulii competenței după materie. Celelalte infracțiuni vor fi anchetate de unitățile de parchet specializate în acele tipuri de infracțiuni. După desființarea SIIJ, nici structura care i-a urmat nu a reușit să combată corupția din magistratură, iar răspunderea penală a devenit, în practică, iluzorie. În perioada 2015-2018 erau trimiși în judecată numai pentru fapte de corupție, în medie, cca 10 magistrați în fiecare an', conform unui comunicat transmis, luni, de USR.

O altă propunere vizează alegerea membrilor CSM de către toți magistrații, prin scrutin universal, nu pe categorii de instanțe (ex: pentru reprezentanții judecătoriilor vor vota toți judecătorii, indiferent de instanța la care activează; la fel pentru celelalte instanțe), precum și creșterea normei de reprezentare pentru judecătorii și tribunale, unde se află majoritatea magistraților.

A treia propunere vizează întărirea principiului continuității completurilor prin: eliminarea repartizării dosarelor către magistrați care, din motive previzibile (pensionare, transfer), nu le pot finaliza; condiționarea delegărilor, detașărilor, transferurilor și promovărilor de finalizarea cauzelor aflate pe rol, cu excepții strict și clar definite.

Totodată, se introduce posibilitatea expresă ca magistrații să fie avertizori de integritate.

USR mai menționează că promovarea la instanțele superioare trebuie să se facă, de regulă, prin concursuri directe pe post, și să fie efectivă.

'Promovarea pe loc trebuie limitată numeric prin lege și corelată cu necesarul real, pentru a preveni folosirea ei ca pretext pentru delegări și detașări. Dacă posturile vacante sunt ocupate efectiv se reduce posibilitatea de a muta magistrații dintr-o parte în alta după cum există un interes, iar aceștia nu mai sunt dependenți de cei care i-au delegat/detașat', se arată în comunicat.

Totodată, președinții instanțelor vor fi aleși de judecătorii instanței respective, nu desemnați de CSM. Membrii colegiilor de conducere (în afara celor de drept) vor fi aleși de adunările generale ale magistraților. Toate hotărârile colegiilor vor fi publicate integral și motivat, sub sancțiunea nulității. Promovarea la ICCJ trebuie să includă concursuri scrise, nu doar interviuri. De asemenea, președintele României va avea dreptul de a refuza motivat o singură dată numirea președintelui ICCJ, ca o expresie a legitimității sale date de votul popular și a rolului de garant al respectării Constituției și al bunei funcționări a autorităților publice.

Evaluarea activității se va face pe criterii obiective, inclusiv prin luarea în considerare a numărului de plângeri admise pentru tergiversarea în mod culpabil a procesului. Președintele ICCJ trebuie evaluat la rândul său pentru activitatea managerială.

Conform unei alte propuneri, delegările și detașările trebuie limitate strict. Astfel, este interzisă detașarea la CSM; sunt permise doar detașările către alte instituții, pentru maximum 6 luni; sunt interzise delegările/detașările succesive pe același post.

Inspectorul-șef al Inspecției Judiciare va fi numit printr-o procedură în trei pași: concurs organizat de o comisie tehnică; aviz conform al CSM; numire de către președintele României, cu posibilitatea de a refuza motivat.

'Pentru a asigura încrederea publicului în justiție, se propune și efectuarea unui audit independent privind modul de repartizare aleatorie a dosarelor, cu publicarea concluziilor. Cazurile tot mai dese în care sunt dezvăluite situații de eludare a regulilor de repartizare aleatorie a dosarelor impun o verificare urgentă și obiectivă a acestor aspecte', transmite USR.

Pentru evitarea prescripției răspunderii penale și a tergiversărilor proceselor, USR propune: majorarea termenului de prescripție specială cu încă jumătate din termenul general; clarificarea regimului infracțiunilor unice cu mai multe acte materiale; termenul de prescripție începe să curgă de la data săvârșirii ultimului act material, nu de la data săvârșirii ultimului act; întărirea plângerii împotriva tergiversării procesului și a duratei excesive.

'Propunem, în acord cu Avizul Comisiei de la Veneția nr. 1105/2022, eliminarea posibilității procurorului general, a procurorului-șef DNA și DIICOT de a invalida discreționar actele tuturor procurorilor din subordine, nu doar a celor direct subordonați. Concentrarea unei asemenea puteri într-o funcție numită politic este incompatibilă cu independența justiției și poate fi folosită pentru a influența în mod nelegitim unele anchete penale', se mai arată în comunicat. AGERPRES/(AS - redactor: Irinela Vișan, editor: Florin Marin, editor online: Simona Aruştei)