Premierul Ilie Bolojan a declarat că este foarte probabil ca bugetul pe anul viitor să nu poată fi adoptat în luna decembrie, ci 'să ne lungim cu el în ianuarie', întrucât, înainte de adoptarea bugetului, 'trebuie să adoptăm toată legislația care să ne permită să avem un buget predictibil'.

Șeful Executivului a participat, luni, la Adunarea Generală a Asociației Municipiilor din România.

'Voi intra direct în probleme, insistând pe trei aspecte: un aspect care ține de componenta de buget și de deficit, legat de anul următor; cea de-a doua componentă, aspectele care țin de reforma în administrație; și cea de-a treia componentă, aspectele care țin de proiectele de investiții. Încep cu aspectele legate de buget. Este foarte probabil ca bugetul pe anul viitor să nu-l putem închide în luna decembrie, ci să ne lungim cu el în ianuarie, întrucât, înainte de adoptarea bugetului, trebuie să adoptăm toată legislația care să ne permită să avem un buget predictibil. Noi suntem în situația în care ar trebui să închidem anul acesta cu 8,4% deficit, iar ceea ce ne-am angajat pentru anul viitor este să coborâm deficitul cât mai aproape de 6%. Dacă ar fi să fac o estimare, aș putea să spun 6% - 6,5%', a declarat Ilie Bolojan.

El a explicat care sunt 'constrângerile' pentru a se putea ajunge la un astfel de deficit.

'Noi ne-am împrumutat, ca țară, accelerat, în ultimii 5 ani. Pe fondul acestei creșteri a împrumuturilor pe care le-a înregistrat România, am ajuns să avem credite de peste 200 de miliarde de euro și ne-am împrumutat în fiecare an între 20 și 30 de miliarde de euro, în ultimii ani. Pe acest fond de creștere accelerată a datoriei, chiar dacă astăzi România are un grad de îndatorare care se va apropia de 60% - un grad de îndatorare care nu este mare, dacă ne comparăm cu media Uniunii Europene, de aproximativ 80%, sau cu gradul de îndatorare al altor state, nu știu, Italia, peste 100%, de exemplu - problema noastră de bază este că, pe fondul scăderii ratingului de țară, dobânzile pe care le plătește România sunt duble față de cele plătite de alte țări. Prin urmare, noi am plătit dobânzi care s-au situat, în ultimii ani, între 7% și 8%, iar acum am coborât, foarte puțin, sub 7%. Ceea ce înseamnă că, practic, dobânzile totale pe care le plătim sunt ca și cum am avea un grad de îndatorare dublu, datorită faptului că ele sunt duble. Asta înseamnă că anul viitor și anul acesta dobânzile pe care le va plăti România sunt aproape 3% din PIB', a afirmat Bolojan.

El a explicat că anul acesta dobânzile pe care le plătește România sunt 'aproximativ 55 de miliarde de lei, respectiv 11 miliarde de euro, iar anul viitor se vor duce către 12 miliarde de euro', subliniind importanța respectării țintelor de deficit.

'Gândiți-vă că, din deficitul de 6% - 6,5%, jumătate este ocupat doar cu plata dobânzilor. Dacă nu ne vom scădea, indiferent cine va fi la guvernare în anii următori, cheltuielile cu dobânzile, nu avem cum să scăpăm din această chingă, ne vom duce într-o fundătură. De aceea, atingerea țintelor de deficit este foarte importantă, ca să ne recâștigăm încrederea în piețe, să ne crească ratingul și să ne scadă dobânzile. Și, v-o spun cu toată răspunderea, în ultimii ani am început cu un deficit și am terminat cu un cu totul alt deficit. Ne-am luat niște angajamente pe care nu le-am respectat, ceea ce face ca credibilitatea noastră să fie scăzută, cu efectele aferente: costuri mai mari și așa mai departe', a afirmat Bolojan.

Acesta a punctat pașii de urmat pentru ca România să poată ieși din situația în care se află.

'Și, deci, ca să putem să ieșim din această situație, anul viitor trebuie să ne încasăm veniturile care au fost stabilite pe baza taxelor care deja au fost asumate. Și sper că mâine Parlamentul închide și pachetul fiscal care cuprinde taxele locale. Am convenit ca mâine, în ședință comună, să închidem acest pachet, scoțând din el articolele care au fost declarate de Curtea Constituțională ca fiind în neregulă. E vorba de cele legate de testele poligraf pentru angajații ANAF, deși, fie vorba între noi, nu ar fi fost rău să fie testați o bună parte dintre ei, având în vedere '˜bolile' ANAF-ului destul de extinse (...). Și, scăzând termenele, pentru că va trebui să mai venim cu niște modificări, sper că această prevedere va face ca, de anul viitor, impozitele pe proprietate la persoanele fizice, la mașini, să fie majorate. Nu trebuie să fugim de acest lucru', a declarat Bolojan.

De asemenea, el s-a referit și la nevoia de scădere în continuare a cheltuielilor statului.

'Vă rog să vă gândiți că împrumuturile pe care le luăm, deci 150 de miliarde de lei pe care-i împrumutăm, reprezintă totalul salariilor din sectorul public din România. (...) Deci, va trebui să ne scădem cheltuielile și să ne programăm investițiile în așa fel încât, cu prioritate, să închidem anul viitor PNRR-ul ', a afirmat Bolojan. AGERPRES/ (A - redactor: Daniel Florea, editor: Mihai Simionescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)