România pregătește cererea de plată nr. 4 din PNRR, după aprobarea formală, joi, a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) revizuit în cadrul reuniunii Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN), a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.

'Odată cu decizia de implementare a Consiliului, România așteaptă publicarea și transmiterea oficială, care va dura, probabil, câteva zile, la începutul săptămânii viitoare vom avea oficial. Săptămâna viitoare, joi, în ședința de guvern, vom adopta hotărârea de guvern, care transpune, inclusiv bugetar, toate aceste elemente aprobate. Și tot săptămâna viitoare vom lansa oficial tabloul de bord despre care v-am mai povestit. (...) În tabloul de bord pe care îl veți vedea săptămâna viitoare, unul din lucrurile esențiale este faptul că din iunie, în acest an, când a venit Guvernul, până în noiembrie, în acest moment, România a trecut de la 6,2 miliarde de euro plătiți la 8,9 miliarde de euro. Deci, practic, ca să înțelegeți, în această perioadă, noi am făcut 30% din toate volumele de plăți care au fost făcute vreodată pe Planul Național de Redresare și Reziliență. Din 2021 încoace, ca să ne înțelegem despre ce discutăm', a afirmat Dragoș Pîslaru, joi, într-o conferință de presă la Palatul Victoria.

În continuare, el a anunțat că urmare a deciziei luate de ECOFIN, țara noastră va derula pregătirea cererii de plată nr. 4.

'Este un lucru pe care prim-ministrul României l-a menționat odată cu deblocarea negocierilor și, așa cum v-am anunțat și eu personal, România poate să pregătească cererea de plată 4. Și negocierea cererilor de plată, vom mai avea încă 3 cereri de plată, 4, 5 și 6, a fost făcută într-un mod iarăși deștept. Pentru că vom avea cererile de plată 4 și 5 doar cu componente de grant. Iar vestea pe care ați auzit-o, că România pregătește cererea de plată 4, în valoare de 2,62 miliarde de euro, este o veste nu doar corectă, ci una care să poată să dea un semnal în economie cu privire la deblocarea, demararea, accelerarea procesului de finanțare pe aceste proiecte critice pentru România', a mai declarat Pîslaru.

Cea de-a 4-a cerere de plată conține 62 de ținte și jaloane, a adăugat el.

'Sunt exclusiv, repet, în componenta de grant, sunt 26 de reforme-cheie și 23 de investiții care sunt avute în vedere și cred că este un lucru absolut salutar să știți că suntem într-un stadiu extrem de avansat cu pregătirea acestei cereri de plată. Mai clar, din toate cele 62 de jaloane, mai avem doar trei unde sunt necesare intervenții adiționale și aceste trei intervenții adiționale au o parte procese legislative, iar o parte depinde de motivarea Curții Constituționale cu privire la pachetul 2, unde avem niște lucruri legate de taxarea pe mijloacele de transport, taxa pe poluare și care, imediat, cum avem motivarea de la CCR, putem trece în procesul de aprobare și rezolva. Asumpția noastră de lucru este că până la sfârșitul acestei luni vom rezolva toate aceste 62 de ținte și jaloane, evident am început deja să transmitem către Comisia Europeană spre consultare, lucrăm cu Banca Mondială pe zona de redactare, astfel încât ne propunem să putem avea poate cea mai rapidă încasare, după prima, care a fost legată de prefinanțare', a declarat Pîslaru.

Pe acest subiect, ministrul a anunțat că vineri va efectua o vizită la Buxelles, unde se va întâlni cu Celine Gauer, director general al SG RECOVER (Task Force pentru Redresare și Reziliență din cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene).

'Mâine voi avea o vizită la Bruxelles, mă voi întâlni cu doamna Gauer, pe deoparte să ne uităm la unde suntem acum, după aprobarea Consiliului, așa cum era planificat, să discutăm de calendarul de depunere a cererii de plată 4. Bineînțeles, așa cum știți, avem această dată limită legată de cererea de plată 3 pe 28 noiembrie și să stăm de vorbă să vedem care sunt pașii de raportare, scopul fiind de a recupera din această suspendare cât mai mulți bani cu putință', a subliniat Pîslaru. AGERPRES/(A - redactor: Daniel Florea, editor: Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)