Președintele Nicușor Dan a afirmat că Unirea de la 1859 'nu a căzut din cer', iar pentru înfăptuirea ei au acționat oameni politici, printre care Domnitorul Grigore Alexandru Ghyka, ale cărui rămășițe pământești au fost repatriate și aduse, duminică, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni.

'Trebuie să folosim orice ocazie, și mai ales unele comemorative cum este cea de azi, pentru a ne spune nouă înșine și celor de lângă noi că istoria nu începe cu noi înșine. Și cred că prea des, în modul în care noi percepem istoria, insistăm pe rupturi, pe sincope, pe acele schimbări din istorie care au fost 1821, 1848, 1859, 1866, 1918 și toate celelalte, fără să punem accentul pe continuitate. Pentru că așa cum limba este o creație la care mulți oameni, de-a lungul timpului, au gândit și s-au raportat la lume într-un anume fel, așa și o societate și modul în care este administrată o societate are rădăcini adânci din modul în care, acum mulți ani, niște oameni au gândit cum să o administreze. Și e important, deci, să vedem (...) rădăcina unor moduri în care acționăm ca societate azi', a spus Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni, într-o alocuțiune rostită lângă catafalcul pe care a fost așezat sicriul cu rămășițele pământești ale ultimului Domn al Moldovei, Grigore Alexandru Ghyka (1807 - 1857).

El a evidențiat că aducerea în țară a rămășițelor pământești ale Domnitorului Moldovei reprezintă 'un prilej de a ne aduce aminte că construcția României moderne a început înainte de ianuarie 1859'.

'Câteva decizii importante pe care, la care Domnitorul Ghica fie le-a inițiat, fie a participat: abolirea cenzurii, inițierea unor unități medicale specializate, maternitatea, înființarea Școlii de ingineri de drumuri și construcții, reforme sociale îndrăznețe, abolirea robiei țiganilor, înființarea Jandarmeriei - o instituție pentru pacea interioară, dar oameni care erau pregătiți pentru lupte mai mari într-o vreme în care forțele armate ale României erau limitate de înțelegerile Marilor Puteri', a subliniat el.

Șeful statului a menționat și reformele sociale: 'curajul de a scădea impozitele, dijma pentru cei care lucrau pământul și taxele vamale, așa-numitele taxe pe circulația mărfurilor'.

'Dar trebuie să insistăm, în opinia mea, pe Unirea de la 1859, pentru că Unirea de la 1859 nu a căzut din cer, nu a fost un dar care s-a dat României. Pentru ca ea să se înfăptuiască, au fost niște oameni politici care au acționat în sensul acesta și domnitorul Ghyka este unul dintre ei. Trebuie să spunem, cu tărie, că istoria Moldovei face parte din istoria României. Ne amintim azi că încă din Evul Mediu, Moldova a purtat un al doilea nume, Moldovlahia sau Valahia Mică. Cu alte cuvinte, identitatea de neam, de limbă, de cultură a fost o evidență dintotdeauna și, așa cum am spus, domnitorul Ghyka a fost unul dintre susținătorii Unirii cu România', a adăugat Nicușor Dan.

Potrivit președintelui Nicușor Dan, 'suntem încă sub influența modului în care regimul comunist ne-a predat, ne-a influențat modul în care percepem istoria și ne-a împiedicat cumva să vedem pe acei domnitori care au făurit România modernă'.

'Într-o anumită perioadă, aceștia au fost numiți dușmani ai poporului. Cred că e vremea să vindecăm aceste răni ale trecutului și cred că, așa cum Ana Blandiana a introdus sintagma 'memoria ca justiție', trebuie să ne gândim la o terapie prin memorie, care să ducă la o pacificare a societății românești de azi. Recunoaștem azi prin onorurile cuvenite unui șef de stat, recunoaștem, deci, demnitatea istoriei de dinainte de apariția statului național unitar, onorăm rolul pe care l-a jucat clasa politică a acelei epoci la împlinirea ideii naționale', a mai spus Nicușor Dan.

Șeful statului și-a exprimat convingerea că 'putem azi să începem și să avem o privire mai senină și mai dreaptă asupra trecutului, din care să știm să culegem învățăturile cele mai bune despre viitor'.

'Bine ai venit acasă, Măria Ta!', și-a încheiat discursul președintele Nicușor Dan.

La finalul ceremoniei, un gornist a dat onorul, Nicușor Dan și Mirabela Grădinaru s-au recules la catafalc, urmați de descendenții domnitorului, reprezentanți ai Jandarmeriei Române, invitați, consilieri ai președintelui.

*** Rămășițele pământești ale ultimului Domn al Moldovei, Grigore Alexandru Ghyka ((1807 - 1857), întemeietor al Jandarmeriei Române, au fost deshumate vineri din cimitirul de la Le Mee-sur-Seine, Franța, și repatriate în aceeași zi. Vineri seară sicriul a fost depus la Biserica 'Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil' de la sediul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.

Președintele Nicușor Dan a decis ca, în semn de profund respect și considerație pentru memoria ultimului Domn al Moldovei, sicriul cu rămășițele pământești ale lui Grigore Alexandru Ghyka să fie depus, duminică, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni.

Sicriul a fost adus duminică dimineață într-un autovehiculul mortuar însoțit de cupluri ecvestre.

Cortegiul funerar a fost întâmpinat la Palatul Cotroceni cu onor militar. Ulterior, sicriul, purtat pe brațe de șase jandarmi, a fost depus pe catafalc în Sala Unirii. Jandarmii fac Gardă Onor la Catafalc.

Publicul își poate aduce omagiul la catafalc la Palatul Cotroceni până la ora 20:00.

Osemintele Domnitorului Grigore Alexandru Ghyka vor fi aduse, luni, la Focșani și depuse pe un catafalc în foyerul Muzeului Vrancei, vrâncenii putând aduce un omagiu, timp de două zile, ultimului Domn al Moldovei și întemeietorul Jandarmeriei Române.

Rămășițele pământești ale ultimului Domnitor al Principatului Moldovei vor fi ajunge la Iași pe 12 noiembrie, unde vor fi depuse la Palatul Culturii iar ulterior vor fi reînhumate într-un loc special amenajat în apropierea acestei edificiu. AGERPRES/(A, AS - redactor: Livia Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Simona Aruştei)

Citeşte şi:

* Sicriul cu rămășițele pământești ale domnitorului Grigore Alexandru Ghyka - depus pe catafalc la Palatul Cotroceni

* Mihai Ghika: Se întoarce în țară ultimul Domn care a purtat Coroana Moldovei; este un moment simbolic

* Alin Mastan (Jandarmeria Română): Popas simbolic la Palatul Cotroceni al Domnitorului Moldovei la întoarcerea acasă