Guvernul va modifica în ședința de joi ordonanța de urgență privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor urșilor asupra persoanelor și bunurilor acestora, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

'Prin prezentul proiect de act normativ se reglementează modul de intervenție imediată și eficientă, pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun (Ursus arctos) asupra persoanelor și bunurilor acestora în intravilanul localităților, prin crearea unui cadru unitar de acțiune imediată a instituțiilor cu atribuții în domeniu, astfel încât să se prevină producerea unor evenimente grave la adresa siguranței și securității populației. (...) Prin prezentul proiect de act normativ se creează cadrul legal pentru extragerea exemplarelor de urs care se află pe teritoriul localităților. Astfel se vor extrage numai acele exemplare cu comportament deviant, care și-au pierdut caracterul sălbatic, nu se feresc de om, nu sunt obișnuite să-și procure hrana din mediul sălbatic, ci din localități, ocazie cu care de multe ori devin agresive, atacând oameni și animale domestice', se arată în nota de fundamentare a proiectului de modificare a OUG nr. 81/2021.

De asemenea, se propune reglementarea asigurării unui cadru legislativ clar și precis pentru încheierea contractelor de prestări servicii de permanență/intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun cu un singur medic veterinar de liberă practică, precum și pentru evitarea unor interpretări deficitare.

Executivul va aproba, prin hotărâre, alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului pentru unele unități administrativ-teritoriale, urmare a solicitărilor venite din partea a 40 de consilii județene.

'Prin prezentul act normativ se propune alocarea sumei de 319.536 mii lei, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2025, pentru unele unități administrativ-teritoriale, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, în vederea finanțării serviciilor sociale din sistemul de protecție a copilului, măsurilor de protecție de tip centre de zi și centre rezidențiale pentru persoane adulte cu handicap și cheltuielilor curente ale căminelor pentru persoane vârstnice, până la sfârșitul anului 2025', se menționează în nota de fundamentare a proiectului.

Printr-o altă hotărâre, urmează a fi aprobată alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului pentru județul Alba și pentru municipiul Alba Iulia.

'Județul Alba și Municipiul Alba Iulia nu dispun de suficiente fonduri în bugetul propriu pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de organizarea evenimentelor dedicate Zilei Naționale a României și a marcării Revoluției din 1989. În temeiul articolului 29 din OUG nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, prin prezentul act normativ se propune alocarea sumei de 900 mii lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2025, bugetului local al Județului Alba și bugetului local al Municipiului Alba Iulia', conform notei de fundamentare a proiectului.

În ședința de guvern va fi prezentată și o notă de informare referitoare la analiza ministerului de resort privind coeziunea teritorială și situația orașelor sub 25.000 de locuitori din teritoriile non-metropolitane.

'Orașele mici din teritoriile non-metropolitane, în număr de 138 la nivel național (restul de 78 sunt localizate în teritoriile metropolitane ale municipiilor), reprezintă zona urbană care se confruntă cu cele mai mari dificultăți de ordin social și economic. Acestea înregistrează un declin demografic mai accentuat ca în zonele rurale, aspect cauzat în special de migrarea forței de muncă (de regulă populația tânără) în orașele mari sau în alte țări. Acest fenomen este cauzat de lipsa oportunităților economice din orașele mici și de lipsa locurilor de muncă. (...) Fiind în incapacitate de a limita migrarea populației tinere, cu posibilități limitate în gestionarea spațiilor publice și a imaginii urbane, cu argumente limitate în atragerea forței de muncă în servicii esențiale (educație și sănătate), orașele mici prezintă dificultăți mari în asigurarea accesului populației la dotările și serviciile contemporane. Declinul demografic este dublat de îmbătrânirea demografică din aceste localități, aceste aspecte conducând la creșterea problemelor în anii următori, inclusiv la costuri mult mai mari pentru autoritățile de nivel central. Lipsa redresării economice a orașelor mici va conduce la adâncirea disparităților teritoriale', detaliază documentul.

În textul menționat se precizează că, fiind vorba despre orașe mici, cu o capacitate administrativă și financiară limitată, aceste unități administrativ-teritoriale sunt dependente de suportul nivelului central și al celui județean (colaborarea multinivel) pentru redresarea situației economice și sociale.

Astfel, pe baza analizelor interne realizate de MDLPA și în conformitate cu obiectivele naționale și europene de coeziune teritorială, se propune: folosirea tuturor pârghiilor instituționale și financiare pentru creșterea coeziunii teritoriale; analizarea oportunității de a dezvolta un program de investiții dedicat redresării economice a orașelor mici din zonele non-metropolitane care să fie corelat cu politicile de coeziune teritoriale dezvoltate de autoritatea de la nivel național responsabilă cu coeziunea teritorială. AGERPRES/ (AS - redactor: Daniel Florea, editor: Antonia Niță, editor online: Simona Aruştei)