Poziția IMM-urilor este de menținere a salariului minim la nivelul actual, discuțiile pentru o potențială mărire urmând să fie reluate pe parcursul anului 2026 cu aplicabilitate din 2027, având în vedere că acestea au fost primele afectate de pachetele de măsuri fiscale luate în ultima perioadă, a declarat, miercuri, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, Florin Jianu.

La Palatul Victoria a avut loc miercuri reuniunea Consiliului Național Tripartit.

'Pe ordinea de zi a fost discuția cu privire la salariul minim pe economie pentru anul 2026, contractul colectiv din sectorul asigurărilor, s-a discutat despre contingentul de muncitori străini în anul 2026 și a mai fost un punct pe ordinea de zi cu privire la tichetele de masă. Legat de salariul minim pe economie, poziția IMM România a fost cea exprimată din sondajul pe care noi l-am realizat pe aproape 2.500 de antreprenori și care au spus că șapte din 10 IMM-uri nu-și permit mărirea salariului minim pe economie în anul 2026. Solicitarea acestora a fost de menținere a salariului minim pe economie, discuțiile pentru o potențială mărire a salariului minim pe economie urmând a fi reluate pe parcursul anului 2026 cu aplicabilitate din 2027, pentru că IMM-urile au fost primele afectate de pachetele de măsuri fiscale luate în ultima perioadă', a explicat Jianu, la finalul reuniunii.

El a precizat că s-a agreat cu sindicatele mărirea valorii tichetelor de masă de la 40 la 50 de lei.

'În egală măsură, am înțeles nevoia angajaților de menținere a puterii de cumpărare și am fost de acord, și partea patronală, și partea sindicală, cu mărirea valorii tichetelor de masă de la 40 de lei la 50 de lei începând cu 1 ianuarie 2026. De aceste tichete de masă beneficiază milioane de angajați, fiind o formă bună de susținere și a economiei și a puterii de cumpărare a angajaților, dar și a ceea ce înseamnă taxele și impozitele de la stat', a menționat Florin Jianu.

Potrivit acestuia, valoarea de 50 de lei a tichetului de masă este una brută, fiind percepute taxe de 'numai 20%'.

Întrebat cum au convins patronatele Guvernul să renunțe la majorarea salariului minim, în condițiile în care aplicarea unei astfel de măsuri ar fi adus la bugetul de stat două miliarde de lei, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii a răspuns: 'Noi trebuie să ne uităm la contextul și la realitatea economică. În momentul în care opt din 10 IMM-uri sunt afectate de ceea ce înseamnă pachetele de măsuri, pentru că vorbim de acciza la combustibil, vorbim de un TVA mărit, de liberalizarea pieței de energie, trebuie să ținem seama de contextul economic și s-ar putea ca în anumite momente să facem mai mult rău economiei, decât să ajutăm printr-o artificială creștere a încasărilor la bugetul de stat, de fapt, creând mai mult șomaj, scăzând competitivitatea firmelor, dând afară oameni. Încă o dată, IMM-urile și IMM România, organizația pe care o reprezentăm, întotdeauna au venit și au făcut propuneri atunci când economia a funcționat. Am avut ani în care propunerile noastre, de mărire a salariului minim pe economie au fost mai mari decât solicitările părții sindicale sau ale Guvernului. În acest moment, însă, efectiv nu este posibil, economia nu o permite'. AGERPRES/(A - redactor: Daniel Florea, editor: Claudia Stănescu, editor online: Anda Badea)