Senatul a adoptat, luni, în plen, propunerea legislativă privind majoratul online, care prevede că minorul, până la împlinirea vârstei de 16 ani, accesează servicii online și creează conturi personale, în nume propriu, numai în baza acordului parental verificabil.

Au fost înregistrate 123 de voturi 'pentru' și șase abțineri.

Restricția nu se aplică platformelor online dedicate învățării autorizate la nivel național de către Ministerul Educației și Cercetării sau la nivel european de către autoritățile competente.

Legea majoratului online, inițiată de un grup de parlamentari PNL, PSD și UDMR, are ca scop instituirea unor măsuri pentru protecția minorilor împotriva conținutului dăunător accesibil prin intermediul serviciilor online, în vederea asigurării dezvoltării fizice, mintale și morale corespunzătoare a acestora.

'Reprezentantul legal al minorului poate solicita furnizorilor de servicii online suspendarea sau radierea contului minorului, precum și restricționarea accesului acestuia la pagini electronice care au conținut dăunător. Acordul parental, suspendarea și/sau radierea contului minorului se realizează la cerere, numai în scris, de către reprezentantul legal al minorului. Cererea se transmite Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), fie în format fizic, fie în format electronic, cu semnătură electronică certificată. În termen de 180 de zile de la data intrării a legii, modalitățile tehnice de acordare a acordului parental, de solicitare a suspendării sau a radierii conturilor minorului, precum și de restricționare a accesului la anumite pagini electronice care au conținut dăunător se stabilesc prin decizie a ANCOM', prevede propunerea legislativă adoptată de Senat.

Potrivit amendamentelor din comisiile de specialitate și însușite de plen, conținut dăunător este considerat 'orice conținut scris, audio, video sau imagine vizuală care promovează: alcoolul, băuturile energizante, țigările sau alte produse pe bază de nicotină, medicamente, violența, ura, pornografia, autovătămarea, comportamente dăunătoare sănătății, dependențele, fraudele, discursul instigator la ură, inclusiv pe criterii de rasă, sex, religie, orientare sexuală, exploatarea minorilor sau orice alte forme de conținut care prezintă un risc semnificativ pentru dezvoltarea fizică sau emoțională a minorului'.

Serviciul online este definit în proiect drept 'orice serviciu furnizat gratuit sau contra cost, la distanță, prin mijloace electronice și la solicitarea individuală a beneficiarului acestuia, incluzând, dar fără a se limita la, platforme de social media, servicii de streaming, comerț electronic, jocuri online, servicii bancare, aplicații mobile și alte interfețe online accesibile utilizatorilor'.

Majorul online este definit ca 'persoana fizică care la împlinirea vârstei de 16 ani dobândește capacitate deplină de exercițiu în mediul online'.

'Furnizorul de servicii online utilizate de minori sau despre care furnizorul are cunoștință că unii dintre destinatarii serviciului său sunt minori ia măsuri adecvate și proporționale pentru a proteja minorii, prin proiectarea interfețelor online sau unele părți ale acestora, prin instituirea de filtre și prin adecvarea conținutului, astfel încât să se asigure un grad maxim de confidențialitate, siguranță și securitate pentru minori. Filtrele și mecanismele electronice nu vor aduce atingere drepturilor copilului la educație, la sănătate, accesului la justiție, la religie și altor drepturi prevăzute de legislația în vigoare. Furnizorilor le este interzisă comunicarea pe interfețele platformelor a oricăror tipuri de conținut cu caracter publicitar, bazate pe crearea de profiluri pentru care se folosesc datele cu caracter personal ale destinatarului serviciului, atunci când destinatarul serviciului este minor. Furnizorii nu sunt obligați să prelucreze date cu caracter personal suplimentare pentru a evalua dacă destinatarul serviciului este minor, dar pot utiliza metode de estimare probabilistică sau pot furniza acces numai după o validare a vârstei în concordanță cu principiile minimizării datelor', mai stipulează propunerea legislativă.

În termen de 180 de zile de la publicarea legii, furnizorii de servicii online vor dispune etichetarea obligatorie a conținutului pe categoriile de vârstă ale utilizatorilor, vor solicita și obține acordul parental pentru conturile deja deschise și utilizate în România, în conformitate cu standardele naționale și europene în materie de protecție a minorilor în mediul digital și vor instala filtre și mecanisme electronice de verificare a identității utilizatorului și, după caz, de blocare a accesului acestora la conținutul restricționat persoanelor cu vârsta de până la 16 ani.

Tot în 180 de zile de la publicarea prezentei legi, conturile pentru care nu s-a prezentat acordul parental se blochează, iar în termen de 120 de zile se radiază.

Constituie contravenție și se sancționează cu amendă cuprinsă între 0,1% și 0,2% din cifra de afaceri la nivel național a furnizorilor de servicii online nerespectarea prevederilor privind furnizarea de servicii online minorului cu vârsta mai mică de 16 ani fără validarea prealabilă a acordului parental și lipsa etichetării conținutului pe categoriile de vârstă ale utilizatorilor.

Lipsa filtrelor și mecanismelor electronice de verificare a identității utilizatorului și neblocarea conturilor pentru care nu s-a prezentat acordul parental se sancționează cu amendă cuprinsă între 0,2% și 0,4% din cifra de afaceri la nivel național a furnizorilor de servicii online.

Președintele Comisiei de apărare, liberala Nicoleta Pauliuc, inițiator al propunerii legislative, a evidențiat rolul legii de protejare a copiilor în mediul online.

'Copiii României au dreptul să fie protejați și în lumea digitală, nu doar în cea reală. Trăim într-o lume în care frontierele nu mai sunt geografice, ci digitale. Copiii noștri cresc într-un univers online care le oferă cunoaștere, dar în același timp și pericole pe care niciun părinte nu le poate controla singur. Am vorbit în ultimii ani cu mii, dacă nu cu zeci de mii de părinți, de profesori, de psihologi, de specialiști. România vrea un cadru clar, modern și ferm pentru protejarea copiilor în online. Vrea responsabilitate, vrea siguranță, vrea control parental real. Legea majoratului digital este o lege gândită nu ca să sperie, nu ca să interzică, ci ca să ofere un cadru în care părintele să poată fi părinte, copilul să poată fi copil, iar tehnologia să fie un aliat, nu un pericol', a transmis Pauliuc, de la tribuna Senatului.

Ea a admis că legea nu este perfectă, dar 'există urgențe morale care nu mai pot aștepta, protecția digitală a copiilor fiind una dintre ele'.

Senatorul PSD Claudiu Catană, și el inițiator al proiectului de lege, a afirmat că 'legea majoratului online nu este o lege despre restricții, ci este despre responsabilitatea părinților, a furnizorilor de servicii online și a statului român de a garanta un spațiu digital sigur pentru minorii noștri'.

'Această lege aduce ordine și responsabilitate, impune verificarea vârstei minorilor, introduce consimțământul parental verificabil și stabilește sancțiuni clare pentru platformele care ignoră aceste obligații. Este o măsură care nu interzice accesul la internet, ci îl face mai sigur. Este o lege în același timp despre familie și educație. Această inițiativă nu pune statul deasupra familiei, ci întărește rolul părinților, părintele devenind un partener activ în protecția digitală a copilului său', a transmis Catană.

Senatorul Remus Negoi a anunțat votul în favoarea acestui proiect de lege al parlamentarilor USR.

'Știm cât de mult înseamnă nu numai accesul la internet, ci felul în care copiii noștri își fac conturi pe rețelele sociale. Știm foarte bine cum în ultima vreme, mai ales, manipulările din mediul online au deformat nu numai minți ale copiilor, ci, din păcate, și multe minți ale adulților. Și colegii care se abțin sau votează împotriva acestei inițiative ori n-au înțeles despre ce este vorba, ori, bineînțeles, așa cum s-a întâmplat în ultima vreme, sunt pentru aceste manipulări', a susținut Negoi.

Senatorul AUR Mircia Chelaru a calificat legea drept 'absolut necesară', menționând că este vorba despre 'un majorat mai mult simbolic al tânărului care încă nu poate discerne între tentație și autocenzură'.

În opinia senatorului POT Gheorghe Vela, legea majoratului online 'ar anula ceea ce spune Codul civil - dobândirea majoratului la 18 ani'.

'Este nevoie de protecția copiilor în mediul online. Este nevoie și de implicarea părinților, ca să îi supravegheze. Dar, în același timp, nu putem printr-o lege cu caracter special să anulăm Codul civil', a spus Gheorghe Vela.

Propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaților, for decizional în acest caz. AGERPRES/(A, AS - redactor: Livia Popescu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ady Ivaşcu)