Premierul Ilie Bolojan estimează că deficitul bugetar nu va putea fi coborât în acest an sub 8% din PIB și că în 2026 ar urma să ajungă în jurul valorii de 6%.

'În toamna acestui an, practic, suntem cu evaluările că nu vom putea coborî sub 8% până la finalul anului. Acestea sunt datele în momentul de față. Depinde de măsurile care se mai iau, depinde de ceea ce se întâmplă cu eșalonarea unor investiții. Dar timpul, nemaifiind foarte lung la dispoziție, anul acesta impactul măsurilor care au fost adoptate nu este relevant. Anul viitor ar trebui să coborâm cât mai aproape de 6% deficit, în așa fel încât să fim în situația în care cheltuielile de funcționare încep să nu crească cu mult mai mult decât veniturile', a declarat Ilie Bolojan joi, la Euronews.

El a menționat că în ultimii ani diferența dintre venituri și cheltuieli a devenit tot mai mare și că își dorește ca de anul următor să fie 'stopată această dinamică negativă'. Este important ca deficitele să scadă, în așa fel încât datoriile României să nu mai crească, a subliniat el.

'Este foarte important să ne ducem pe un trend în care deficitele noastre scad, în așa fel încât să ne putem stabiliza cu datoria. În fiecare an, contractând credite și mai mari, datoria României crește și sumele pe care le plătim sub formă de dobânzi vor fi tot mai mari. Ipotetic, nu e o problemă foarte mare dacă ai deficit, cât timp îți poți finanța deficitul. România își finanțează deficitul, dar pe măsură ce sumele cresc, deficitul este tot mai mare. Costul de finanțare devine tot mai mare, până devine insuportabil. Nu trebuie să ajungem în această situație. Dacă la un moment dat se întâmplă o perturbație pe piața internațională, intri practic în încapacitate de plată, ceea ce înseamnă niște costuri foarte mari', a explicat Bolojan.

Premierul a mai evidențiat că România trebuie să aibă o 'disciplină fiscală', astfel încât să nu mai fie risipiți banii, să se creeze condiții pentru dezvoltare economică și să crească producția de energie.

El a subliniat că țara noastră are un potențial agricol 'foarte mare', dar spre deosebire de Ungaria sau Polonia, care au susținut procesarea alimentelor, România nu a investit în acest domeniu.

'Suntem în situația în care avem niște deficite pe zona de produse agro-alimentare foarte mari, ceea ce este anormal pentru o țară ca România, cu acest potențial. Atunci, o a doua direcție importantă este să încurajăm industria agro-alimentară, să ne susținem exporturile, să susținem produsele românești, în general, în așa fel încât să ne echilibrăm balanța comercială', a adăugat el.

Șeful Guvernului a pledat pentru atragerea investițiilor străine, menționând că valoarea acestora a ajuns la 5 miliarde de euro pe an, comparativ cu 10-11 miliarde de euro, în urmă cu doi-trei ani.

'Sunt zone de tehnologie înaltă, zone de inteligență artificială, centre de date, pe care nu le putem face din România, pentru că nu avem capabilități. Acest transfer de tehnologie trebuie să îl susținem din încurajarea investițiilor străine și a celor românești, în același timp. Să trimitem mai mulți oameni în economie. Dacă nu avem cu cine lucra - pentru că este o realitate aceasta - nu mai trebuie să dăm un an de zile ajutor de șomaj, dacă Germania acordă șase luni ajutor de șomaj. Ungaria - trei luni de zile, de exemplu. Trebuie să ducem mai mulți oameni în piață. Trebuie să eliminăm și să reducem cât se poate de mult posibilitățile de pensionare anticipată, la vârste de 48-50 de ani, să susținem creșterea vârstei de pensionare cât mai aproape de vârsta standard - nu peste 65 de ani - în așa fel încât să avem mai mulți oameni în economie, pentru că altfel nu e cine să ne plătească pensiile', a mai spus prim-ministrul. AGERPRES / (AS - redactor: Irinela Vișan, editor: Marius Frățilă, editor online: Irina Giurgiu)