Fostul ministru al Justiției Alina Gorghiu a declarat, joi, că, prin decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene potrivit căreia o autoritate judiciară nu poate să refuze executarea unui mandat european de arestare, 'România își păstrează dreptul de a executa pedepsele proprii, fără ca alt stat să le modifice după bunul plac', menționând că 'mulți vor reevalua fuga din țară'.

'Simt o satisfacție uriașă după această decizie emblematică a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Mulți vor reevalua 'fuga din țară' acum. Curtea a stabilit limpede: Nicio instanță dintr-un stat membru nu poate refuza executarea unui mandat european de arestare și să decidă singură executarea pedepsei în locul statului care a emis mandatul, fără consimțământul acestuia. Ce înseamnă asta pentru România și pentru toți cei care cred că pot scăpa doar trecând granița? Fugarii nu mai pot profita de interpretări diferite ale legislației. Statele membre sunt obligate să respecte mandatele europene de arestare', a scris Gorghiu pe Facebook.

Ea a menționat că România 'își păstrează dreptul de a executa pedepsele proprii, fără ca alt stat să le modifice după bunul plac'.

'Decizia vine după cazul unui român condamnat definitiv la București, dar reținut în Italia, unde autoritățile au refuzat predarea și au transformat pedeapsa în arest la domiciliu. România a contestat, iar Curtea Europeană i-a dat dreptate. Ca ministru al Justiției, am susținut mereu că extrădarea rapidă și respectarea mandatelor europene sunt vitale', a mai transmis Gorghiu.

Alina Gorghiu a mai arătat că decizia 'confirmă un adevăr simplu: justiția nu are granițe și nimeni nu trebuie să fie mai presus de lege'.

Curtea de Justiție a Uniunii europene (CJUE) a decis joi că o autoritate judiciară nu poate să refuze executarea unui mandat european de arestare și să preia ea însăși executarea pedepsei fără consimțământul statului care a emis acest mandat, indică un comunicat difuzat joi pe webasite-ul curia.europa.eu.

Fără acest consimțământ, statul emitent poate să mențină mandatul european de arestare și să execute el însuși pedeapsa pe propriul teritoriu. Mandatul european de arestare este o procedură judiciară simplificată, prevăzută de dreptul Uniunii, care permite arestarea unei persoane în statul membru în care aceasta se află și predarea sa statului membru care a emis mandatul, pentru a fi urmărită penal în acest din urmă stat sau pentru a executa în acest stat pedeapsa la care a fost condamnată. În acest domeniu, principiile încrederii și recunoașterii reciproce constituie bazele cooperării judiciare în materie penală și consacră o regulă importantă: statele membre sunt obligate să execute orice mandat european de arestare. Neexecutarea unui asemenea mandat nu poate, așadar, să aibă loc decât în mod excepțional, se arată în comunicatul citat. AGERPRES/(AS - redactor: Alina Novăceanu, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Simona Aruştei)