Guvernul va stabili, în ședința de joi, numărul maxim de posturi pentru Garda Forestieră Națională și instituțiile din subordine - 842.

Potrivit proiectului de act normativ, Garda Forestieră Națională va avea 82 de posturi, din care 45 de posturi pentru personalul cu pregătire în domeniul silvicultură și 37 de posturi pentru persoane cu atribuții auxiliare domeniului.

Totodată, Gărzile forestiere vor avea 760 de posturi, din care minimum 85% de posturi pentru personalul cu pregătire în domeniul silvicultură și restul posturilor pentru persoane cu atribuții auxiliare domeniului, respectiv juridic, economic, resurse umane, achiziții, investiții, administrativ, comunicare, IT și audit.

Executivul va modifica, printr-un proiect de ordonanță de urgență, OUG nr. 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere.

''Prezentul proiect de act normativ are ca obiect de reglementare următoarele: crearea bazei legale pentru aprobarea prin hotărâre a Guvernului a Strategiei naționale privind gospodărirea integrată a zonei costiere; menționarea utilizării principiilor stabilite în articolul 5 în cadrul Strategiei naționale privind gospodărirea integrată a zonei costiere și a Planului de management integrat al zonei costiere; stabilirea clară a responsabilităților privind Strategia națională a zonei costiere și a Planului de management integrat al zonei costiere; obligația de a lua în considerare prevederile relevante din Planul de management integrat al zonei costiere în planurile de amenajare și de urbanism elaborate la nivel local'', se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Această modificare este necesară pentru a exista o corelare corespunzătoare cu Recomandările OCDE privind managementul integrat al zonei costiere, se precizează în document.

Va fi analizat în primă lectură și un proiect de OUG pentru instituirea unor măsuri în domeniul gestionării investițiilor finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și din fonduri publice naționale.

În nota de fundamentare, prin prezenta ordonanță de urgență se urmărește:

- atenuarea riscului fiscal sistemic, iminent și de o gravitate excepțională, generat de o supracontractare masivă și necorelată cu realitățile bugetare a proiectelor de infrastructură finanțate din fonduri europene, în special prin Politica de Coeziune și PNRR;

- diminuarea portofoliului de angajamente financiare viitoare care depășește în mod manifest capacitatea de susținere a bugetului național, prin menținerea acelor proiecte care au șanse reale de a se implementa în termenul final al PNRR;

- adoptarea unor măsuri corective ferme și imediate, precum și modalitatea de ajustare a contractelor de finanțare încheiate astfel încât acestea să se încadreze în anvelopa financiară renegociată a PNRR;

- evitarea unor consecințe macroeconomice severe și diminuarea riscului de neîncadrare în traiectoria fiscală asumată de România în cadrul planului fiscal;

- instituirea unui control riguros, centralizat și transparent al cheltuielilor publice aferente proiectelor de infrastructură finanțate din surse europene printr-un set de măsuri structurate, menite să restabilească disciplina bugetară și să prioritizeze investițiile în funcție de maturitate și sustenabilitate financiară;

- suspendarea până la aprobarea de către Comisia Europeană a Deciziei de modificare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al României modificată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 5 decembrie 2023, a încheierii sau emiterii contractelor/deciziilor/ordinelor de finanțare în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență de către coordonatorii de reforme și/sau investiții, agențiile de implementare și responsabilii de implementarea investițiilor specifice locale, după caz, așa cum sunt definiți în OUG nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență.

Executivul va aproba, prin hotărâre, modificarea HG nr. 1074/2021 privind stabilirea sistemului de garanție-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile.

Se propune abrogarea prevederii privind obligația de vânzare a minimum 50% din cantitatea de material prin intermediul Bursei Române de Mărfuri, în scopul: flexibilizării procesului de valorificare a materialelor colectate; eliminării barierelor administrative și a restricțiilor nejustificate de concurență; alinierii la cerințele Regulamentului (UE) 40/2025; stimulării investițiilor private în sectorul reciclării prin facilitarea accesului direct la materialele colectate; reducerii costurilor administrative și operaționale ale administratorului SGR, conform notei de fundamentare.

Astfel, administratorul SGR va avea posibilitatea să comercializeze materialele rezultate din colectare printr-o procedură transparentă și competitivă, cu respectarea legislației în vigoare privind trasabilitatea deșeurilor și obligațiile de raportare, se precizează în document.

Va fi adoptat și un memorandum privind mandatarea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) în vederea finalizării ajustării PNRR în conformitate cu prevederile art. 21 din Regulamentul (UE) nr. 241/2021, cu modificările și completările ulterioare.

Un alt memorandum vizează o Informare privind implementarea Strategiei Naționale Anticorupție 2021-2025 și necesitatea eforturilor suplimentare în vederea atingerii țintei PNRR. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Florea, editor: Florin Marin, editor online: Gabriela Badea)