Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, reproșează conducerii Administrației Naționale 'Apele Române' (ANAR) faptul că nu au fost accesați 350 de milioane de euro din fonduri PNRR, bani destinați pentru construcție de diguri, baraje și poldere.

'Pentru zona de Apele Române, avem peste 350 de milioane de euro care ar fi trebuit să fie alocați pe diguri, baraje, poldere. Un singur polder este acum în etape finale, din 13. Inițial, în plan erau trecuți 510 kilometri de diguri. A fost scăzută ținta la 400 de kilometri, dar s-au făcut zero. (...) Comisia Europeană cu siguranță nu va accepta să ne mai lase acești bani în program. Aceștia sunt bani irosiți, sunt bani pierduți. Este o șansă istorică pe care a avut-o România, care pur și simplu nu s-a materializat. Noi am fi avut posibilitatea să intervenim, să salvăm acești bani, acum un an', a declarat ministrul Mediului duminică la Digi 24.

Diana Buzoianu a apreciat că directorul ANAR ar fi trebuit să își dea deja demisia. Ea a anunțat că va lua o decizie în privința acestuia după ce va fi făcut public raportul Corpului de Control referitor la situația de la Praid.

'Aștept zilele acestea raportul Corpului de Control de la premierul țării pe zona Praid, care este aproape finalizat, trebuie doar să mai fie asumat și transmis în formă finală. În momentul în care va apărea acest raport de la Praid, eu voi lua o decizie instantaneu cu privire la directorul Apele Române. Mi s-ar fi părut normal să-și dea demisia de mult timp deja. Nu a făcut asta, dar nu este niciun fel de problemă. Vom avea zilele acestea raportul Corpului de Control', a precizat Buzoianu.

Potrivit acesteia, ANAR plătește pentru sediul din București o chirie lunară de 54.000 de euro și instituția ar intenționa să achiziționeze un sediu de 6.000 de metri pătrați, pentru 270 de angajați, la o valoare estimată de 75 de milioane de lei.

Buzoianu a cerut o listă a tuturor imobilelor administrate de instituțiile subordonate și urmează să analizeze situația acestora, pentru a vedea în ce măsură pot fi folosite clădirile gestionate.

'Am avut o discuție în care reprezentanții Apele Române mi-au spus că aveau buget alocat pentru anul anterior 75 de milioane de lei, ca să cumpere un spațiu. Și atunci reacția mea a fost un pic indignată. Le-am explicat că într-un an în care ei nu au atras niciun euro din fonduri europene din PNRR - au pierdut toți banii pentru diguri, baraje - să primească 75 de milioane de lei... nu cred că este chiar un semnal bun. Haideți mai întâi să vedem că funcționează lucrurile, că pot atrage fonduri', a spus ea.

Ministrul a mai afirmat că a trimis de săptămâna trecută Corpul de Control la Apele Române. Sunt verificate schema de personal, motivele pentru care nu au fost atrase fonduri europene, dar și modalitatea de efectuare a controalelor în teren.

'La Apele Române, fondurile europene nu au reușit să fie atrase, ceea ce înseamnă că, zilele acestea, când ne uităm la comunitățile afectate de inundații, trebuie să ne punem cu toții întrebarea de ce nu am reușit să prioritizăm și să implementăm proiecte cu o instituție care are peste 8.000 de angajați, cu o instituție care a stat pe un munte de bani. Este o întrebare legitimă pentru toată lumea care își vede casa dărâmată, la propriu, de inundații. De ce acolo nu s-au putut prioritiza lucrări?', a întrebat ea. AGERPRES / (AS - redactor: Irinela Vișan, editor: Antonia Niță, editor online: Simona Aruştei)