Idealizarea trecutului totalitar nu mai este doar o chestiune de opinie sau o vulnerabilitate culturală, este o problemă de securitate națională, a declarat președintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (ICCMER).

Acesta a participat marți, la Palatul Victoria, la evenimentul de lansare a studiului sociologic realizat de INSCOP Research, dedicat măsurării nivelului de nostalgie după comunism existent în prezent în societatea românească.

'Ne aflăm într-un moment de cumpănă, dar și de oportunitate. (...) Ne aflăm, din păcate, într-un moment în care idealizarea trecutului totalitar nu mai este doar o chestiune de opinie sau o vulnerabilitate culturală, este, o spun răspicat, o problemă de securitate națională. Ca președinte executiv al ICCMER nu cred că suntem într-un scenariu catastrofic, dar nu ezit să afirm că ne aflăm la un singur pas de un asemenea scenariu, iar acel pas se poate face, paradoxal, nu printr-o decizie majoră, ci printr-o continuare a pasivității', a declarat Daniel Șandru, președintele executiv al Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (ICCMER).

El a punctat că societatea și actorii statali se confruntă cu 'un război hibrid', iar 'nostalgia față de totalitarism, fie el fascist sau comunist, este una dintre armele simbolice ale acestuia'.

'Trebuie să admitem, prin recurs chiar la istoria recentă, că și cuvintele pot deveni gloanțe. De aceea, solicit în mod public adoptarea urgentă de către Parlamentul României a unei legi care să interzică simbolurile regimului totalitar, comunist și cultul persoanelor care l-au susținut. Fără a obstrucționa cercetarea istorică (...), ci tocmai pentru a proteja cercetarea de instrumentalizări politice', a transmis Șandru.

Acesta a punctat că sondajul realizat de INSCOP Research relevă faptul că 'nostalgia după regimul comunist nu este o reminiscență afectivă, ci un simptom al unei memorii colective pe care statul român post comunism, ca și societatea, a neglijat-o sistematic'.

'După 1989, politicile memoriei au fost tratate, din păcate, ca o anexă decorativă a agendei guvernamentale. Istoria recentă a fost lăsată prea adesea pe umerii istoricilor și a câtorva instituții dedicate, în timp ce alte domenii, pe bună dreptate importante, au ocupat lista scurtă priorităților. Consecința o vedem acum, un teren fertil pentru extremism, revizionism și manipulări afective, toate înrădăcinate într-un analfabetism istoric, cultivat, uneori, chiar în mod eliberat', a declarat Șandru.

El a punctat că, într-un asemenea 'peisaj', ICCMER și-a asumat rolul de 'instituție pivot în procesul de justiție de tranziție'.

'ICCMER a continuat, o face și astăzi, să investigheze crimele regimului comunist, regim condamnat oficial în decembrie 2006 de către președintele României, drept ilegitim și criminal. Această condamnare nu e o metaforă, e un reper. Ea dă sens acțiunilor noastre, atunci când documentăm drama celor 15.000 de copii exterminați sistematic în cele 27 de cămine spital ale regimului Ceaușescu, când aducem la lumină poveștile frontieriștilor uciși sau torturați în drumul lor spre libertate sau când deschidem noi anchete asupra represiunii și abuzurilor', a declarat Șandru.

Acesta a menționat și contribuția pe care ICCMER, în parteneriat cu Ministerul Educației, a avut-o la introducerea, începând cu anul școlar 2025-2026, a disciplinei ' Istoria comunismului din România' ca materie obligatorie în licee.

'Lucrăm acum (...) la un ghid de predare care să-i sprijine pe profesori să vorbească despre comunism, nu ca despre o epocă închisă între coperte, ci ca despre o memorie vie, cu ecouri în prezent', a declarat Șandru.

Șeful ICCMER a subliniat că ecouri ale totalitarismului s-au manifestat în perioada campaniei electorale de anul trecut pentru alegerile prezidențiale.

'Ecourile sunt cât se poate de clare, în perioada noiembrie 2024 - mai 2025, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale am asistat la un adevărat asalt simbolic, un discurs public contaminat de nostalgii pro-totalitare, de minimalizări ale crimelor legionarismului și comunismului și de falsuri istorice menite să seducă segmente vulnerabile ale electoratului, campanii ce au construit o realitate paralelă. O realitate bazată pe percepții eronate, pe care acest sondaj le face vizibile fără echivoc. În același timp, o realitate pe care ICCMER a sancționat-o atunci când ea s-a regăsit manifest în derapajele pro totalitare ale unor politicieni extremiști prin poziții publice ferme și prin sesizări penale ', a afirmat Șandru.

Față de cele arătate, acesta a susținut că istoricii și-au făcut și își vor face în continuare datoria, dar acest lucru nu mai este suficient.

'Avem nevoie de acțiune, de o pedagogie a memoriei care să iasă din universități și biblioteci și să ajungă în comunități și în spațiul digital acolo unde se formează convingerile noii generații. În acest sens, ICCMER este, deja, membru al Grupului de lucru pentru combaterea extremismului, coordonat de secretarul de stat Dragoș Hotea, și a contribuit esențial la conturarea unui plan național de acțiune privind conștientizarea crimelor regimului comunism ', a declarat Șandru.

Totodată, șeful ICCMER a adăugat că este nevoie de susținere la nivel guvernamental.

'Nu putem lucra eficient dacă suntem blocați în birocrație, dacă nu avem un buget adecvat și resurse umane competente. Politicile memoriei nu pot fi făcute de două-trei persoane cu vocație, ci de o instituție întreagă, bine finanțată și sprijinită administrativ, care are susținerea decidenților politici și a cetățenilor', a afirmat Șandru. AGERPRES/ (A,AS - redactor: Daniel Florea, editor: Mihai Simionescu, editor online: Adrian Dădârlat)

Citeşte şi:

Mihai Jurca: Mesajul idealist al comunismului, o temă predilectă în campaniile de dezinformare din ultimii ani