Premierul Ilie Bolojan a susținut vineri că salarizarea personalului medical este nevoie să fie legată de activitatea spitalelor, subliniind că nu se mai poate continua cu risipa din domeniul sănătății.

''O direcție importantă la care lucrăm este reducerea risipei din sistemul de sănătate. O componentă importantă de cheltuieli a statului român sunt cheltuielile pe sănătate. Nu mă refer la fondurile europene care intră în sănătate, nu mă refer la bugetele de investiții pe care le alocă Ministerul Sănătății pentru reparații de spitale sau dotări. Mă refer la sumele care intră în sistemul de sănătate prin Casa de sănătate. Ca să vă faceți o imagine, în urmă cu 10 ani, în 2014, 2015, ponderea acestor cheltuieli din veniturile curente ale statului român reprezentau 11%, acum au crescut la 14 - 16%. Imaginați-vă că asta înseamnă niște sume foarte mari, fiecare procent înseamnă sume foarte mari. De exemplu, 2021 - 49 de miliarde, 2022 - 54 de miliarde, 2023 - 59 de miliarde, 2024 - 73 de miliarde, 2025 - în această vară - estimat 77 de miliarde'', a declarat prim-ministrul, într-o conferință de presă.

El a precizat că, la întâlnirea cu președintele CNAS și cu ministrul Sănătății, a fost informat este nevoie 'de încă cel puțin 10 miliarde, 14 miliarde', ca să se poată încheia acest an.

''Se achită doar partea de salarii, în principal, dar la toate celelalte capitole există arierate importante. Și, deci, dacă nu s-ar întâmpla nimic până la finalul anului, am ajunge la 16%. Dacă continuăm tot așa, trebuie să ne imaginăm că ceea ce vom încasa suplimentar din creșterea de TVA sau din acciza de la motorină sau de la benzină se va duce pe aceste suplimentări și nu doar că nu vom reuși să ne echilibrăm bugetele, ci vom continua lucrurile așa cum, din păcate, s-au desfășurat. Acest nivel se apropie de cel din pandemie din 2020. Doar atunci am mai avut o creștere de la 14% la 16%'', a explicat premierul.

Potrivit acestuia, în ultimii ani, cheltuielile pe componenta de sănătate sunt mult mai mari, ''cel puțin cu 10%'', decât creșterea veniturilor.

''Deci, direcția nu este bună. În 2024, de exemplu, față de 17% creștere de venituri, avem 23% creștere de cheltuieli pe acest domeniu. De ce avem această risipă în zona de sănătate? Avem cheltuieli de personal extinse de la an la an. Nu este legat în sănătatea din România numărul de cazuri rezolvate de cheltuielile de personal. Există alocări în cea mai mare parte dedicate cheltuielilor de personal și atunci nimeni nu are interesul să facă economii corecte sau să facă performanță, pentru că nu are de ce. Șefii de secții dintr-un spital din România, clinic, nu-i numește directorul spitalului, în așa fel încât să aibă autoritate să facă performanță, ci Facultatea de Medicină sau Universitatea. De cine credeți că va asculta? (...) Există o limitare de sporuri, cred că este de 30%, dacă bine țin minte. Spitalele autorităților locale nu aplică limitarea de sporuri la salarizarea unui spital, ci introduc și Primăria sau Consiliul județean în fondul de salarii și atunci baza la care se aplică 30% este mult mai mare'', a mai spus Bolojan.

El a susținut că, dacă banii vin ''fără niciun fel de problemă'', nimeni nu acționează în sensul unei bune gospodăriri, cât timp există ''un corn al abundenței'', din care se finanțează.

''E nevoie deci să legăm salarizarea de activitatea spitalului. La anumite spitale costurile de personal depășesc peste 90%. Întreb: Cu ce mai rămâne - medicamente, analize, se mai poate face ceva pentru pacienți de-adevăratelea? Sau pacienții sunt doar o formă pentru ca acel spital să meargă în felul acesta? Avem decontări fictive sau umflate, în multe cazuri. Aproape toate spitalele din România au consultanți pentru a-și îmbunătăți ICM-ul, așa numit, indicatorul de complexitate. Și, dacă știi cum se întocmește o foaie de tratament, o foaia de observație cu anumite boli suplimentare care se trec acolo, cu anumite analize suplimentare, atunci sumele pe care le primești sunt mai mari, nu pentru că ești mai complex, nu pentru că faci lucrurile mai bine, ci pentru că scrii mai bine și optimizezi mai bine. Ar fi bine să fie în realitate acest lucru, dar pentru asta casele trebuie să-și facă datoria'', a subliniat șeful Executivului.

Conform acestuia, cât timp, deși fondurile au crescut într-o dinamică foarte mare, percepția asupra sistemului de sănătate nu se îmbunătățește, înseamnă că există niște probleme. Creșterea de resurse n-are nici o legătură cu îmbunătățirea percepției, a transmis Bolojan.

''Avem cheltuieli cu medicamentele scăpate de sub control, care se extind de la an la an. De ce? (...) Numărul de medicamente inovative este foarte mare, sunt medicamentele scumpe și cred că suntem una din puținele țări în care ponderea acestor medicamente inovative este mult mai mare decât a celor generice, care rezolvă pentru 90% din boli exact în același fel partea de tratament. Sigur că, dacă prescrii un medicament generic așa în general, s-ar putea ca un congres să se organizeze la București sau la Sofia și nu la o distanță mult mai mare. Trebuie să inversăm balanța, dar asta înseamnă că atât Ministerul Sănătății, cât și Casa trebuie să intervină și să corecteze lucrurile și cu bani mai puțini să rezolvăm în 99% din cazuri problemele legate de tratamentul pacienților. Sigur, sunt medicamente speciale care nu pot fi înlocuite, înțelegem asta, dar asta nu trebuie să fie regula, ci excepția'', a punctat el.

Premierul a atras atenția că există concedii medicale extinse. ''Dacă vă uitați la statistică, o să vedeți că avem niște punți în perioadele critice, între sărbători. Și se vede un vârf de concedii programat exact patru zile. Și este evident că aceste lucruri invalidează statistica, nu te poți îmbolnăvi programat într-un numără atât de mare. Avem un număr de analize paraclinice foarte extinse - RMN-uri, CT-uri, unele justificate într-adevăr, nu le contestăm, dar, în mod cert, melanjul dintre sectorul public și cel privat a făcut ca în ultimii ani, din păcate, în multe locuri, să socializăm cheltuielile și să privatizăm câștigurile. Casele de sănătate, Ministerul Sănătății, Direcțiile de sănătate publică trebuie să treacă de la perspectiva de spectator sau mai rău, de complice, la cea de regulator, la cea de apărător al intereselor cetățenilor, pacienților și statului, pentru că altfel nu vom mai putea suporta aceste creșteri. Și, dacă vrem într-adevăr să avem un sistem de sănătate, nu mai trebuie să continuăm cu risipa'', a transmis prim-ministrul. AGERPRES/(A - redactor: Cătălina Matei, editor: Claudia Stănescu, editori online: Gabriela Badea, Ada Vîlceanu) 

Citeşte şi:

* VIDEO Ilie Bolojan: Un alt pachet la care se lucrează este reforma administrației publice 

* VIDEO Bolojan: La Consiliul Județean puteam să îmi dau spor de 50%, dar m-am oprit la 35% 

* VIDEO Bolojan: Pensionarea magistraților - unul dintre jaloane; este nevoie de o nouă lege a salarizării 

* VIDEO Bolojan întrebat dacă renunță la o parte din salariu: În general, nu fac gesturi populiste 

* VIDEO Ilie Bolojan: Vom veni cu o prevedere care va descentraliza autorizațiile pentru jocurile de noroc 

* VIDEO Bolojan: Număr de membri redus în conducerea societăților de stat și plafonarea indemnizațiilor la valori rezonabile 

* VIDEO Bolojan: Este nevoie de modificarea legislației fiscale; există un grup de lucru 

* VIDEO Ilie Bolojan: Perspectivă îmbunătățită față de România după adoptarea primului pachet de măsuri fiscal-bugetare