Politica Agricolă Comună și Politica de coeziune rămân în capul listei de priorități ale României în viitorul buget multianual al UE pentru perioada 2028-2034, însă ele trebuie să fie ajustate noilor obiective privind securitatea și competitivitatea, a declarat luni eurodeputatul Siegfried Mureșan, coraportor al PE pentru viitorul buget pe termen lung al blocului comunitar.

În viitorul buget pe termen lung al UE din perioada 2028-2034, alocarea pentru capitolul apărării și securității ar urma să fie 'mult mai mare' decât în actualul cadru financiar, când cele 27 de state membre au avut la dispoziție doar aproximativ 15 miliarde de euro pentru 7 ani, care au reprezentat numai 1,2% din bugetul multianual al UE, a declarat Mureșan la o masă rotundă organizată de Biroul Parlamentului European în România, la care au participat reprezentanți ai mai multor ministere, mediului de afaceri și ONG-urilor care lucrează cu fonduri europene.

'Securitatea și apărarea, pe de o parte, alături de competitivitate, de partea cealaltă, vor fi prioritățile bugetului Uniunii Europene pe următorii 7 ani. Cred că alocarea de bani în domeniul securității și al apărării va fi mult mai mare decât e acum, iar în celelalte domenii, inclusiv în domeniile tradiționale, precum Politica de coeziune și Politica Agricolă Comună, cred că alocările vor rămâne aproximativ la nivelul la care se află acum, în același ordin de mărime', a declarat Siegfried Mureșan pentru AGERPRES la finalul dezbaterii.

El a subliniat că, de altfel, statele contributoare nete din UE - precum Germania, țările scandinave și Olanda - pun pe primul plan securitatea și apărarea, dar în același timp se opun unei 'creșteri ambițioase' a bugetului UE.

'Nici eu nu cred că o creștere ambițioasă este realistă. Statele membre nu pot contribui mult mai mult la bugetul Uniunii Europene din cauza situației tensionate la nivel fiscal-bugetar. O vedem inclusiv în România ușor tensionată. Însă cred că creșteri mici ale bugetului Uniunii Europene sunt posibile dacă ele sunt bine justificate, dacă dimensiunea lor nu depășește un anumit nivel și dacă există valoare adăugată pentru statele membre ale Uniunii Europene', a apreciat Siegfried Mureșan, care este vicepreședinte al grupului Partidului Popular European în PE.

Eurodeputatul PNL a spus că aceste contribuții suplimentare ar trebui să meargă în domenii urgente ca securitatea și apărarea, 'în proiecte pe care niciunul dintre statele membre să nu le poată face de unul singur, cum e poate o apărare antiaeriană comună europeană'.

Coraportorul PE pentru viitorul buget multianual al UE a mai spus că 'în rest, în domeniul apărării se va investi în cercetare, în inovare, astfel încât să alocăm bani o singură dată la nivel european, încât să ajungem la cele mai noi tehnologii, pe care apoi să le achiziționăm în cantități cât mai mari, la preț pe unitate cât mai mic, asigurând și interoperabilitatea armatelor statelor membre ale Uniunii Europene'.

Totuși, cel puțin până în prezent, accesul la aceste fonduri pentru apărare sau pentru proiecte cu utilizare duală, civilă și militară, a fost destul de dificil din punctul de vedere al oamenilor de afaceri.

'Sunt aceste vagoane de bani, dar nu știm cum să avem acces la ele', a spus în cadrul mesei rotunde Laura Florea, membră în consiliul director al Romanian Business Leaders.

Siegfried Mureșan pune acest lucru pe seama faptului că aceste fonduri pentru securitate și apărare sunt încă ceva nou.

'E clar că autoritățile la nivel național vor stabili prioritățile privind achizițiile și vor trebui de asemenea să se implice în sprijinirea industriei de apărare autohtone, fiindcă în momentul de față vrem să achiziționăm cât mai mult, cât mai rapid, se vor achiziționa în mod inevitabil echipamente disponibile. În plus, există contracte făcute care evident trebuie onorate, iar prioritățile de achiziții se stabilesc de obicei pe termen lung. E clar însă că de acum încolo logica va fi aceea de a spori capacitățile de producție în industria militară aici, ceea ce va aduce și un aport pozitiv la creșterea economică, la crearea de locuri de muncă', a spus Mureșan.

El a subliniat că țările membre vor dori cât mai mult să cerceteze, să inoveze și să producă la nivel local 'pentru ca pe termen lung necesarul adițional de echipamente să poată fi acoperit într-o măsură cât mai mare din producția europeană'.

România, este un beneficiar net al bugetului UE, cu o contribuție de aproximativ 32 de miliarde de euro și cu 103 miliarde de euro fonduri primite. Asta face ca Politică Agricolă Comună și Politica de coeziune să rămână priorități ale României în viitorul buget multianual, deși vor fi necesare unele ajustări.

'Aceste două politici - Politica Agricolă Comună și Politica de coeziune - au fost prioritățile Uniunii Europene până acum. Ele nu trebuie ignorate nici în viitor, sunt în capul listei de priorități ale României. Ele trebuie însă să fie ajustate noilor priorități privind securitatea și competitivitatea. Și cred că aici există o aliniere între obiectivele României și ale Uniunii Europene. Noi înșine, la doi pași de Ucraina, avem mult de câștigat de pe urma unei întăriri a securității europene', a mai declarat Siegfried Mureșan.

'Vedem multiple forme de atac, de la dezinformare, atacuri hibride, atacuri cibernetice, am văzut că și noi am fost victime în ultimele luni, deci tot ceea ce Uniunea Europeană va face adițional în acest domeniu e și în beneficiul României', a adăugat el. AGERPRES/(A - redactor: Florin Ștefan, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)