Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, alături de ministrul Mediului, Mircea Fechet și de șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, dr. Raed Arafat, s-au întâlnit marți, la Praid, cu experții străini și români care sprijină activitatea autorităților în situația de criză provocată de inundarea salinei, fiind prezentat de către aceștia un raport preliminar, iar o parte dintre concluzii au fost relatate de oficialii români într-o declarație de presă.

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a punctat faptul că, din punct de vedere practic, prioritatea zero este devierea cursului de apă Corund, pentru a nu mai exista flux de apă către minele vechi de la Praid.

'Din punct de vedere practic, prioritatea zero este crearea acelei devieri a râului Corund pentru a nu mai pune în continuare în pericol și a nu avea flux de apă către minele vechi. De asemenea, specialiștii au venit și cu altă variantă complementară cu cea de deviere prin țevile corugate și acum se lucrează inclusiv la acest scenariu, dar cu siguranță că pentru a rezolva pe fond situația e nevoie de această deviere permanentă a râului Corund, urmând ca în perioada următoare să se stabilească foarte clar, în urma unor expertize foarte complexe, care vor fi pașii următori după ce vom avea stopată apa care să ajungă în minele vechi. Acest este cel mai important element', a arătat ministrul Bogdan Ivan.

Acesta a adăugat că, din punct de vedere al geomorfologiei interne a minei, se va ști foarte clar, atunci când apa care intră în mina va fi oprită, care sunt scenariile legate de evacuare apei din subteran.

Ivan a punctat că experții au venit cu mai multe soluții, dar toate depind de expertizele tehnice efectuate după oprirea apei care ajunge în zona minelor vechi.

'După ce se oprește apa și este creat acel bypass și după ce avem și acea modificare permanentă a apei (...) Și atunci, în baza analizei geomorfologice a subsolului vom putea să știm foarte clar că avem o variantă, două sau trei variante pe masă și vom putea să luăm decizii foarte clar. Până atunci, până când nu oprim cursul de apă care poate să erodeze în continuare (...) e foarte puțin probabil să vorbim de lucruri certe. Iar noi lucrăm cu certitudini și cu scenarii foarte clare și validate științific pe masă', a spus ministrul Economiei.

Întrebat care este cel mai pozitiv scenariu cu privire la momentul când mina ar putea fi redeschisă, Bogdan Ivan a răspuns că ' vorbim despre lucruri care vor dura luni sau ani, ca să fie foarte clar'.

Referitor la variantele de locuri unde ar putea fi amenajat un lac pentru a scoate apa din salină, ministrul Economiei a spus că există variante, dar toate depind de decizia dacă se va putea evacua apa sau nu.

'Există variante foarte clare care s-ar putea preta, dar toate depind, în primul rând, de decizia dacă se va putea evacua apa sau nu. Iar acest lucru vom ști după ce vom putea să oprim cursul de apă să ajungă în mină și după ce vom avea aceste expertize științifice foarte clare și foarte concise și vom avea o analiză foarte clară asupra impactului, asupra mediului. Adică, vorbim de lucruri care trebuie să fie foarte sigure și pentru etapa în care se va face acea evacuare, dar și pentru următorii zeci de ani, pentru a evita o situație în care, din cauza unui eveniment meteo neprevăzut, să ajungem ca apa din respectivul lac să se deverseze și să distrugă o întreagă zonă din punct de vedere al mediului. Așa că vorbim de scenarii care pot să dureze luni de zile sau chiar ani, până când vom avea foarte clar acest mecanism, dacă vom evacua sau nu vom evacua apa, până la ce nivel vom putea face și unde vom evacua', a arătat Bogdan Ivan.

Acesta s-a referit și la sprijinirea celor aproximativ 200 de mici afaceri afectate de închiderea minei, precizând că secretarul de stat care gestionează zona de compensări este deja în teren și discută cu autoritățile locale și cu oamenii afectați.

La rândul său, ministrul Mediului, Mircea Fechet, a arătat că soluțiile identificate necesită intervenții complexe și de lungă durată și a adăugat că unul din cele trei mari capitole ale raportului preliminar prezentat de experți se referă la impactul asupra mediului, care va dura, cel mai probabil, mult timp.

'În ceea ce privește mediul, bineînțeles că cea mai importantă chestiune este legată de nivelul mare de cloruri, concentrația de cloruri în cursul de apă Corund, la fel cum avem aceeași problemă în cursul de apă Târnava Mică și așa mai departe. În continuare, există zeci de mii de persoane care nu au acces la apă potabilă din cauza acestei situații și evaluăm în ce măsură fie va trebui să venim cu soluții de desalinizare în aval, referindu-mă aici mai ales pe cursul de apă Târnava Mică, fie în ce mod putem diminua aportul de cloruri în Corund, fapt ce va avea un efect în cascadă pozitiv ulterior', a spus Fechet.

El a precizat că experții de la Universitatea Babeș-Bolyai deja au făcut câteva determinări și au verificat inclusiv calitatea apei din fântâni și se așteaptă informațiile furnizate de aceștia.

'Trebuie să menționez faptul că apa nu comunică cu mina doar prin cursul de apă Corund. Există izvoare subterane, există infiltrații din apa pluvială, există multe puncte roșii, cum le denumesc experții, prin care apa ajunge în mină și fiecare picătură de apă dulce ajunsă în mină nu face altceva decât să genereze o altă picătură de apă sărată în cursul de apă Corund. Totodată, experții au decis instalarea a numai puțin de zece puțuri de monitorizare în diferite zone, pentru că trebuie să știm exact și trebuie să știm în timp real ceea ce se întâmplă în subteran', a declarat ministrul Mediului.

Mircea Fechet a subliniat că Administrația Națională Apele Române a publicat anunțul pentru selecția proiectanților care vor elabora documentațiile legate de realizarea unor acumulări nepermanente în amonte și, în paralel, împreună cu Ministerul Economiei, începe procedura pentru desemnarea proiectanților pentru realizarea devierii permanente a pârâului Corund.

'O lucrare extrem de complexă, o lucrare foarte costisitoare, discutăm despre luni de zile pentru proiectare și probabil ani de zile pentru execuția acestor lucrări, pentru că vorbim, dincolo de miile de metri cub de rocă ce trebuie mutate, discutăm despre mutarea unor linii de înaltă tensiune, discutăm despre exproprieri, discutăm despre mai multe case ce urmează a fi demolate, la fel cum discutăm și despre un drum foarte important ce trebuie mutat cumva pentru a putea executa această lucrare', a spus Mircea Fechet.

Potrivit acestuia, celelalte soluții despre care s-a vorbit, respectiv devierea printr-un bypass a pârâului și 'impermeabilizarea întregii mine', sunt soluții imediate, dar pe termen mediu sau lung trebuie să se ia în discuție devierea permanentă a cursului de apă.

Atât miniștrii Mircea Fechet și Bogdan Ivan, cât și șeful DSU, dr. Raed Arafat, au mulțumit tuturor celor implicați în acțiunea de la mina Praid, respectiv experților de la Protecția Civilă Europeană, specialiștilor români și instituțiilor implicate în gestionarea situației de criză generate de inundarea salinei.

Într-o informare transmisă presei de Instituția Prefectului, în urma ședinței operative de marți, se precizează că experții români și cei ai Protecției Civile Europene au propus o tehnologie modernă de impermeabilizare a patului cursului de apă Corund.

'Concluzia a fost că aplicarea combinată a soluțiilor existente este cea mai eficientă. Detaliile tehnice urmează să fie stabilite în cadrul unei ședințe la care participă proiectantul devierii temporare, constructorul, expertul hidrolog, precum și reprezentanți SALROM', a transmis Prefectura.

În informare se mai arată că în cursul zilei de luni au fost sistate temporar lucrările de deviere a pârâului Corund, din cauza precipitațiilor abundente, măsura fiind luată pentru siguranța personalului și a utilajelor.

Sursa citată a mai precizat că în noaptea de luni spre marți au apărut două noi sufoziuni și fisuri pe drumul tehnologic.

'Nu au fost constatate mișcări orizontale și verticale ale structurii drumurilor ce despart zona de risc de zona locuită', mai menționează informarea transmisă de Instituția Prefectului. AGERPRES / (A, AS - redactor: Gina Ștefan, editor: Marius Frățilă, editor online: Simona Aruştei)