Deputații au marcat, miercuri, Ziua Tratatului de la Trianon, cu acest prilej fiind intonat și Imnul Național al României.

Deputata PSD Mirela Adomnicăi a afirmat că Parlamentul României demonstrează respectul față de efortul înaintașilor, inclusiv pentru recunoașterea internațională a Marii Uniri.

'În acest sens, marcăm astăzi Ziua Tratatului de la Trianon, în conformitate cu prevederile Legii 256/2020, care a stabilit declararea zilei de 4 iunie drept zi dedicată acestui moment istoric. Este o continuare firească a demersurilor prin care Parlamentul României a marcat în mod sistematic momentele emblematice din istoria noastră, atât în scop comemorativ, cât și educativ', a spus deputata PSD.

Dan Tanasă, deputat AUR, a declarat că se împlinesc 105 ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, care a fost un 'moment astral' în istoria neamului românesc.

'După îndelungi dezbateri și după o cerere de reexaminare cât o insultă la adresa poporului român a domnului președinte Klaus Iohannis, în 2020, Parlamentul României a adoptat Legea 256/2020 pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon. (...) Până la 1918, dragi confrați din Ardeal, nu aveați voie să aveți nume românești, la școală publică în limba română și nici să faceți parte din administrație, iar vreme de 300 de ani nu ați avut voie să purtați cizme, să aveți biserici de piatră și să vă stabiliți în orașe. (...) Tratatul de la Trianon reprezintă validarea internațională a legitimității Unirii de la 1 decembrie 1918 și a ieșirii națiunilor română, slovacă, cehă și sârbă de sub ilegitimă ocupare feudală a unor națiuni ce se consideră superioare', a susținut deputatul AUR.

Liberalul Daniel Gheorghe a spus că Tratatul de la Trianon este un act care reprezintă recunoașterea internațională a Marii Uniri, 'un moment de demnitate și un moment de respect'.

'Să plecăm fiecare dintre noi capetele noastre în fața marilor înaintași. Să nu uităm cine sunt cei care s-au jerfit pentru Marea Unire și să nu uităm că suntem o națiune mare și demnă în Europa și în lume, o națiune care are dreptul să aibă o voce puternică pretutindeni de spus', a mai spus acesta.

Deputatul S.O.S. România Tudor Ionescu a arătat că acest tratat 'a făcut României o dreptate incompletă'.

'Ni s-a dat, dar ni s-a și luat. Vestul Banatului ni s-a luat, vestul Crișanei ni s-a luat și nordul Maramureșului ni s-a luat. Să nu uităm acest lucru și să ne gândim întotdeauna la acești români care au fost lăsați în afara granițelor României prin voința și jocurile de putere ale marilor puteri. Să avem întotdeauna grijă de aceste comunități vitregite, supuse unui proces accelerat de deznaționalizare', a menționat acesta.

Marko Attila de la UDMR a afirmat că poporul român și-a format istoria recentă și contemporană împreună cu maghiarii din România și cu celelalte etnii care trăiesc aici.

'Luptele și războiul au avut întotdeauna învingători și învinși, iar noblețea se manifestă atunci când învingătorii se apleacă spre cei învinși, iar învinșii rămân împreună cu învingătorii și acceptă starea de fapt. Însă ceea ce ne îngrijorează pe noi, maghiarii din Transilvania, este faptul că uneori se pune prea mult accent pe situații și împrejurări istorice care ne despart, în loc să încercăm să aprofundăm multe momente istorice care ne unesc și sunt destul de asemenea momente', a spus deputatul UDMR.

El a adăugat că maghiarii din România doresc să poată vorbi în limba maternă, să-și păstreze cultura, tradițiile.

Deputatul minorităților naționale Ovidiu Ganț a apreciat că Tratatul de la Trianon este un moment extrem de important în istoria națiunii, indiferent de apartenența etnică sau religioasă.

'Acest eveniment are relevanță inclusiv astăzi, în actualitatea pe care o trăim. România a reușit, după Revoluția din 1989, să găsească soluții elegante, atât în Constituție, cât și în legislație, în ceea ce privește drepturile minorităților naționale. Noi mulțumim și salutăm aceste decizii pe care le-am luat împreună, deopotrivă români și reprezentanți ai minorităților naționale. De aceea ne referim la națiunea română în integralitatea sa atunci când amintim aceste lucruri. În așteptările noastre actuale se regăsește faptul că sperăm ca toate forțele politice din România să respecte aceste decizii de la Alba Iulia și în ceea ce privește reprezentarea parlamentară, reprezentarea noastră în administrație, justiție, învățământ în limbile minorităților naționale, culte și așa mai departe și să nu încerce să schimbe aceste lucruri', a subliniat Ganț.

Cristian Emanuel Cîmpan (POT) a declarat că 4 iunie este un moment cu profundă semnificație pentru destinul național.

'Nu este o zi în care celebrăm pierderea altora, ci una în care reafirmăm un adevăr fundamental: România modernă s-a clădit pe temelia voinței democratice, a suferinței colective și a sacrificiului celor care au visat la un stat național suveran și indivizibil. (...) Dar prin acest tratat este responsabilitatea noastră, ca aleși ai poporului, să abordăm cu luciditate și să demnitate acest adevăr istoric, să nu permitem revizionismului sau relativismului istoric să altereze aceste fapte', a mai spus acesta.

Pentru deputatul USR Ionuț Moșteanu, România are o zi națională și aceea este pe 1 decembrie.

'E bine să ne uităm la istorie și să aplaudăm, să ne înclinăm cu respect în fața reușitelor diplomatice ale oamenilor politici care au condus țara noastră. Facem asta, învățăm din fiecare moment politic important pentru țară. Venim și mai spre zilele noastre și trebuie să salutăm toate tratatele realizate, cu multă diplomație politică, aderarea la NATO, la UE, toate momentele mari importante diplomatice și să învățăm și din astea și să ne uităm în viitor, pentru că provocările sunt importante în viitorul apropiat pentru România, pentru Europa, pentru toată lumea. Și vorbind de Trianon, trebuie să mai învățăm ceva din istorie: să învățăm că războaiele nu sunt o soluție', a spus Moșteanu.

Deputatul Dumitru Coarnă a afirmat că 4 iunie 1920 a reprezentat victoria naționalismului în România.

'Din păcate, astăzi, România nu se mai află în aceleași granițe pe care le-am avut la sfârșitul Primului Război Mondial. (...) Din fericire, încă mai avem o țară funcțională, încă mai suntem împreună. Eu cred că trăim liber, eu cred că trebuie împreună să privim în istorie și să fim alături de înaintașii noștri, să ne păstrăm țara întreagă. Sunt momente cruciale pe care noi le trăim istorice. Războiul este la granițele noastre, iar România trebuie să militeze pentru pace', a opinat el. AGERPRES/(A - redactor: Alina Novăceanu, editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu)