Prezidențiale2025/INTERVIU Crin Antonescu: Proiectul meu de țară - România pe deplin occidentalizată

Candidatul Alianței 'România Înainte', Crin Antonescu, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, că proiectul său de țară este România pe deplin occidentalizată, subliniind că este nevoie de schimbări în ceea ce privește clasa politică.
'Nu avem o altă clasă politică să aducem din altă parte. Trebuie să lucrăm cu ceea ce există, cu ceea ce românii au validat prin votul lor, cu Parlamentul actual, cu majoritatea actuală. Dar schimbări în comportament, în mentalitate, în ritm, sunt necesare și pentru mine asta este o miză', a precizat Crin Antonescu.
Printre prioritățile primelor o sută de zile de mandat la Cotroceni, în cazul în care va ajunge președinte, Crin Antonescu a menționat numirile la SRI și CCR.
El spune că, oricine va intra în turul doi al alegerilor prezidențiale, finala va fi grea.
AGERPRES: Domnule președinte, ați mai candidat la alegerile prezidențiale în 2009 când v-ați clasat pe locul trei, iar în 2014 ați renunțat la candidatură. De ce candidați la alegerile din luna mai? Și ce șanse vă dați?
Crin Antonescu: Am candidat în 2009, m-am clasat pe locul trei, cu un scor destul de bun atunci, 20% - două milioane de voturi. În 2014 nu am renunțat la candidatură, am demisionat de la conducerea Partidului Național Liberal. Pentru candidatură a avut loc un vot în interiorul partidului, între mine și domnul Iohannis, un vot câștigat de domnul Iohannis. Acum candidez din convingerea că, în acest moment istoric al României, dintre toți candidații sunt cel care aș putea face cel mai mult pentru România, pentru sistemul politic românesc, pentru societatea românească, în următorii cinci ani. Îmi dau șanse foarte bune, pentru că altfel n-aș fi în cursă.
AGERPRES: Vă reproșați ceva din perioada USL?
Crin Antonescu: Nu îmi reproșez demersul în sine, a fost un demers necesar, consider și acum. A fost un demers câștigător, a fost cea mai puternică alianță politică din viața României din toate timpurile și cu rezultatul electoral cel mai mare - peste 60% din voturi. Sigur că în detaliu poate că anumite lucruri trebuiau conduse altfel, poate că anumite decizii puteau fi amânate sau luate mai repede, dar astea sunt detalii. Pe fond, nu.
AGERPRES: Dacă ajungeți în turul doi, cu cine vă doriți să fiți în finală?
Crin Antonescu: Nu este un teritoriu al dorințelor. Cred că, oricare ar fi adversarul din turul doi, va fi o bătălie grea, o bătălie disputată, nu va fi ceva de genul finalei prezidențiale din 2019. Ați văzut că astă toamnă se făceau calcule privitoare la adversari mai ușori în finală. Eu cred că nu există adversari ușori din finală. Eu cred că electoratul României este agitat, este interesat, este o efervescență și atunci o finală, oricine ar fi sau împotriva oricui, va fi o finală grea.
AGERPRES: În ultimii 35 de ani, am avut ca proiecte de țară România în NATO, România în Uniunea Europeană, România - educată. Care este proiectul dumneavoastră de țară?
Crin Antonescu: Proiectul meu de țară este România pe deplin occidentalizată, în ceea ce privește instituțiile, în ceea ce privește economia, în ceea ce privește structurile de apărare și securitate națională, în ceea ce privește mentalitatea generală a societății. Sigur că aici sunt niște pași concreți. După ce am atins obiectivul Schengen, ultimul din integrarea completă, avem acum obiectivul OCDE pentru anul următor, cred. Avem, de asemenea, un obiectiv, din punctul meu de vedere, de atacat imediat și anume consolidarea structurilor de apărare și securitate, în sensul consolidării Flancului estic al NATO, sporirii bugetului pentru Apărare, dezvoltării industriei militare românești, inclusiv în producție proprie. Pentru mine tot un obiectiv este o participare mai activă, mai puternic profilată a României în interiorul Uniunii Europene, cu un rol mai semnificativ în deciziile de politică europeană.
AGERPRES: Care vor fi primele trei măsuri pe care le veți lua în primele 100 de zile de mandat?
Crin Antonescu: 100 de zile sunt lungi, ați văzut cât a făcut domnul Trump în primele 10 zile. Dar sigur că nu este același sistem constituțional, nu este aceeași țară, nicio comparație. Cele mai urgente măsuri vizează caracterul funcțional de stabilire a unei echipe de consilieri. Sunt numiri importante care trebuie făcute în fruntea serviciilor. SRI nu are conducere civilă de doi ani, mai bine de doi ani. La Curtea Constituțională se vor vacanta niște posturi. De lungă durată, pentru 100 de zile, prioritățile pentru mine sunt, pe de o parte, o reglare a colaborării cu Guvernul, conjugând programul guvernamental pe baza căruia sau în jurul căruia avem o majoritate parlamentară și un Guvern în acest moment cu programul prezidențial, cu elementele din programul prezidențial care presupun schimbări. Presupun schimbări nu de orientare strategică sau de opțiuni majore, economice, să spunem, dar presupun schimbări de ritm, schimbări de mentalitate, schimbări la nivelul eficienței și așa mai departe. În fine, un al treilea lucru, dar la fel de urgent din prima zi, este efortul de a depăși fractura profundă din societatea românească, frustrarea generată de anularea alegerilor, frustrarea generată de insatisfacția unei bune părți din public în raport cu prestația clasei politice. Astea sunt niște lucruri care nu se pot depăși decât dacă președintele reușește, ca lider, ca model, să impună schimbări acestei clase politice. Nu avem o altă clasă politică să aducem din altă parte. Trebuie să lucrăm cu ceea ce există, cu ceea ce românii au validat prin votul lor, cu Parlamentul actual, cu majoritatea actuală. Dar schimbări în comportament, în mentalitate, în ritm, cum spuneam, sunt necesare și pentru mine asta este o miză.
AGERPRES: Aveți și niște nume pentru numirile de care ați amintit?
Crin Antonescu: Am mai multe nume, nu le dau pe toate deocamdată, nu știu dacă oamenii respectivi vor fi de acord. Mi-ar face plăcere să am în echipa de consilieri oameni foarte buni, profesioniști. Am dat niște nume, o să le repet: generalul Mircea Mândrescu, profesorul Ștefan Popescu, analistul George Scutaru, oameni care sunt foarte buni pe domeniile lor și care, cred eu, o să îmi fie de real folos dacă vor accepta această poziție. Mai sunt și alții, nu le spun încă numele din motive pe care le-am amintit.
AGERPRES: Vorbeați zilele acestea de un set de reforme și un set de urgențe pe care trebuie să le aibă viitorul președinte. Care sunt acestea?
Crin Antonescu: Am vorbit și vorbesc în programul meu despre eficientizarea activității instituțiilor. În sensul acesta doresc să inițiez nu o nouă instituție, ci un comitet, un centru de analiză și de evaluare, o platformă de evaluare a eficienței instituțiilor statului. Doresc să propun un pact național pentru antreprenorul român. Sigur că este un pact pe care l-aș vrea realizat împreună cu Guvernul, împreună cu Parlamentul, împreună cu mediul de afaceri, cu reprezentanții mediului de afaceri, pentru că este vital. Antreprenorul român trebuie ajutat și nu încurcat, antreprenor român trebuie promovat, interesele României se regăsesc direct în acești antreprenori, de multe ori mici, dar mulți și care dau viață economiei românești și, implicit, societății românești. În fine, insist pentru un nou model, o nouă diplomație, o nouă atitudine a diplomației românești cu dezvoltarea componentei economice, diplomație economică prezentă, intensă, aplicată, o diplomație activă, o diplomație creativă, o diplomație care să nu facă din diplomat un funcționar, ci un agent, așa cum spuneam, activ, inventiv, al intereselor statului și societății românești peste hotare. În fine, nu în ultimul rând, o preocupare specială pentru diaspora, pentru că este vorba de un număr foarte, foarte mare de români, de cetățeni români, de familii românești, cu care noi trebuie să lucrăm ca și cum am fi două părți ale întregului. Deci nu este vorba doar de a vedea din când în când cum putem să îi ajutăm, ci pur și simplu, sigur, ei să simtă mai bine, mai puternic, mai des protecția statului român, asistența statului român, prestigiul statului român, dacă se poate, și în același timp să construim un sistem prin care diaspora, oamenii de vârf din diaspora, să lucreze la rândul lor pentru această țară pe care o iubesc.
AGERPRES: În ultimii 35 de ani am avut axa București - Londra - Washington, apoi revitalizarea relațiilor cu Țările Arabe, mai apoi consolidarea relațiilor cu statele membre UE și NATO, parteneriate strategice. Ce fel de politică externă veți duce în următorii cinci ani pentru România? Care este cel mai important element de politică externă pentru dumneavoastră?
Crin Antonescu: În ordine, o politică mult mai activă în interiorul Uniunii Europene. Eu plec de la premisa că noi nu suntem între Europa și altcineva, între Europa și Statele Unite, ci suntem pur și simplu Europa. Deci, în interiorul Uniunii Europene România să fie o voce mai puternică și mai auzită. În al doilea rând, să facem tot ce se poate și noi, românii, în calitate de parteneri strategici, și noi, europenii, în calitate de parteneri istorici, pentru menținerea relației strategice cu Statele Unite. Nu există, pe termen scurt, din păcate, o garanție de securitate deplină fără Statele Unite. Și în sensul acesta cred că trebuie să depunem toate eforturile, diplomațiile europene, statele europene, pentru ca relația cu Statele Unite să iasă din aceste neclarități pe care, din păcate, le-am văzut la începutul acestui an. În al treilea rând, există axe, poate este mult spus, dar există relații, există și parteneriate care pot fi dezvoltate și al căror conținut poate fi umplut, parteneriate interesante din punct de vedere strategic și economic, cum ar fi Polonia și Turcia. Sunt două state care cred că sunt foarte interesante pentru România și în ansamblu recâștigarea sau câștigarea rolului mai important al României geopolitic în această zonă - Balcanii de Vest, Flancul estic al NATO, estul Europei. Noi mai avem niște posibilități de valorificat și de construit și în afara spațiului european sau spațiului NATO, cu Orientul Apropiat, cum spuneați, unde avem și o anumită tradiție, iată, economic, cu Coridorul de Mijloc, care ar putea face, până în Asia Centrală, până în China, care ar putea face din Constanța un mare port al Europei. Constanța este acum, cred, al șaptelea port al Europei. Ar putea ajunge în primii trei dacă, la capătul acestui culoar, coridor economic, cu mare greutate strategică, ar fi Constanța și are toate șansele să fie.
AGERPRES: O delegație a Congresului SUA se află în România. Alegerile prezidențiale de anul trecut și cele de anul acesta, cât și Visa Waiver sunt teme de discuție cu autoritățile române. Ce garanții sunt că nu se va repeta scenariul anulării alegerilor? Care sunt așteptările în urma acestei vizite a delegației americane?
Crin Antonescu: Vizita este absolut binevenită, pentru că este în fond un prim contact oficial cu reprezentanți ai establishment-ului american, chiar dacă nu este vorba de reprezentanți ai administrației, cu alte cuvinte ai președintelui sau ai guvernului american. Este vorba totuși de reprezentanți ai Congresului și se cunoaște rolul foarte puternic al Congresului în politica americană și în deciziile americane. Este, în primul rând, o vizită benefică, zic eu, sub aspectul informării, informării reciproce. Ce garanții? Eu nu pot da garanții pentru alegerile care urmează că nu stau în atribuțiile mele. Sper și eu, cum speră toată lumea, cred, că nu vom mai avea turbulențe de niciun fel și sper că această primă întâlnire va fi doar un pas, încă mic, încă insuficient, dar către acea normalizare a relațiilor, normalizare în sensul funcționării zi de zi a unui parteneriat strategic foarte important, cel mai important pentru România.
AGERPRES: Este necesară o reformă a Constituției și la ce capitole considerați dumneavoastră?
Crin Antonescu: În societate, Constituția este o chestiune care nu privește doar clasa politică. Nu este o lege de circuit intern sau o lege de interes limitat, să spunem, cum ar fi, nu știu, o lege privind statutul diferitelor profesii sau alte lucruri. Constituția este legea tuturor românilor, este cadrul fundamental în care democrația evoluează, stabilește regulile pentru toată viața publică din România. Și nu numai. De aceea, în funcție de interesul și dorința pe care le voi vedea în societate ca președinte, pentru că, dacă voi fi, voi fi un președinte foarte atent la societate, la societatea civilă, la ceea ce se află dincolo de porțile palatelor, dincolo de instituțiile politice, sigur că această discuție poate să înceapă. Sunt multe teme despre care în general s-a discutat și ca să dau un exemplu, probabil cel mai cunoscut, poate cel mai presant, reforma teritorial-administrativă, de exemplu, care presupune, necesită o schimbare a Constituției. Toate aceste lucruri trebuie făcute, dar trebuie pregătite bine, trebuie comunicate foarte bine și trebuie să avem grijă ca la această dezbatere care premerge o eventuală modificare a Constituției să participe toată lumea, toată lumea care are interese semnificative și ceva de spus din întreaga societate, nu doar partidele politice.
AGERPRES: Credeți că este necesară reformarea Curții Constituționale și cum vedeți acest lucru posibil?
Crin Antonescu: Acesta este tot un subiect de Constituție sau, dacă nu, al legii de funcționare și organizare a Curții. Au fost, dar acum cu atât mai mult, discuții în legătură cu asta. Vom discuta. Este un subiect. De fapt, marea problemă în acest subiect este cum, nu garantăm că asta este foarte greu, dar cum asigurăm cât mai mult credibilitatea independenței politice, deci atitudinii nepartizane a judecătorilor Curții. Conform cu actuala lege, la Curte ajung și oameni care nu sunt judecători. Ajung oameni care au făcut politică, ajung oameni direct din Parlament, ceea ce nu este ceva ilegal, neconstituțional sau imoral, dar face ca asupra lor să planeze această origine, să planeze apartenența la un partid sau altul. Cu cât vom putea să aproximăm mai mult această prezumție de credibilitate din punct de vedere al independenței politice, ca un judecător clasic, va fi mai bine.
AGERPRES: Vorbeați zilele acestea de necesitatea reformării serviciilor secrete. Ce anume ar trebui schimbat?
Crin Antonescu: În primul rând, cred că serviciile speciale din România, ca și din întreaga Europă, au de evaluat cum merge războiul hibrid în mijlocul căruia ne aflăm. Adaug faptul că, în România, serviciile funcționează pe baza unei legi foarte vechi. Au existat niște tentative, niște discuții de adaptare. Sunt legi dinainte de 9/11, cred. Ori suntem în alt secol la propriu, suntem în mijlocul unui război hibrid, suntem într-o eră în care tehnologia comunicării, a informației a fost revoluționată, nu doar schimbată. Toate aceste lucruri pot să facă obiectul unei adaptări. În plus, nu o strică, socotesc eu, ba chiar este necesar, să vedem ce garanții în plus putem găsi la nivelul legii, dar la nivelul unei eventuale legi, că activitatea serviciilor și oamenilor din servicii este limitată strict și dedicată strict prerogativelor și obligațiilor lor din lege. Pentru că există larg răspândită, de mulți, mulți ani, în societatea românească ideea că avem un deep state care trimite la servicii, ideea că avem un sistem care este altul decât sistemul oficial, sistemul instituțional, ideea că serviciile se implică, manipulează, fac politică, ceea ce nu este normal.
AGERPRES: Șeful Statului Major al Apărării a declarat recent că nu poate exclude riscul ca Rusia să atace NATO în următoarele luni, ani, pentru a testa cât de 'în picioare' stă articolul 5 al Tratatului alianței. Cum vedeți acest lucru și care este strategia pentru atragerea oamenilor către o carieră militară, în contextul în care știm că structurile de apărare și securitatea națională au un deficit de personal?
Crin Antonescu: Da. Deficitul acesta de personal este răspândit nu doar în România. Oamenii nu mai vor să îmbrățișeze cariera armelor cu atât mai mult cu cât s-a dovedit, ceea ce puțini credeau, că putem avea un război în Europa. Putem avea un război oriunde. Noi am crezut decenii în șir, după al Doilea Război Mondial, că războaiele sunt destinate altor continente, că numai mercenarii sau profesioniștii care își asumă astfel de riscuri pot fi parașutați sau trimiși acolo, pe când acum se vede că riscul de a participa efectiv la o confruntare militară este mai mare și atunci e sigur că și reticența unor generații care nu mai sunt dispuse să moară pentru patrie, cum se spunea, în toate țările, inclusiv în Rusia. Ați văzut că mobilizarea se face greu într-un regim autoritar și militarist. Și atunci sigur că asta este o problemă. Avertismentul șefului Marelui Stat Major este unul serios, trebuie luat în seamă. Eu, personal, încă sper că din varii motive asta nu se va întâmpla, dar el trebuie luat în seamă și în orice caz, așa cum spuneam, una din preocupările mele prioritare ca președinte, în calitate de comandant suprem al Forțelor Armate, va fi întărirea instituției militare, întărirea dotării militare și întărirea inclusiv a corpului de profesioniști militari.
AGERPRES: Vă gândiți și că ar trebui creșteri salariale în acest domeniu?
Crin Antonescu: Se poate vorbi și despre asta, nu am în acest moment detalii. Asta este o chestiune pe care trebuie să o discutăm și cu Guvernul, evident, că banii sunt acolo și există un Minister al Apărării, și cu cei din Statul Major. Dar, până la urmă, sigur că este un argument.
AGERPRES: Dacă veți fi președinte, cum ați vedea rolul României în acordarea de ajutor statelor vecine în situații de criză?
Crin Antonescu: Depinde ce fel de ajutor. Cred că în calitate de membru al NATO trebuie să respectăm și vom respecta strict, întotdeauna, prevederile articolului 5. În rest, așa cum s-a întâmplat și cu Ucraina, ajutor umanitar, ajutor financiar, ajutor economic, de la caz la caz, suntem și am fost un bun vecin, suntem o țară care a știut să se comporte generos în diferite împrejurări, în general și în istorie. Din punctul acesta de vedere, nu cred că este vreo schimbare fundamentală.
AGERPRES: Credeți că ar trebui întărită coaliția prin intrarea la guvernare a încă unui partid, de exemplu USR, așa cum spunea președintele interimar Ilie Bolojan?
Crin Antonescu: Asta este o chestiune strict a coaliției de guvernare, strict a parlamentarilor. Președintele țării nu bagă și nu scoate partide din coaliții. Dacă dânșii ajung la o înțelegere și consideră că USR, știu și eu, presupun că de altă formațiune este mai greu să fie vorba, trebuie cooptat la guvernare și găsesc o formulă prin care se înțeleg, președintele nu are decât să o constate și să o valideze, dacă este vorba de schimbarea unor miniștri sau de schimbarea eventuală a prim-ministrului.
AGERPRES: Cum vedeți situația din USR? Afectează competiția electorală?
Crin Antonescu: Afectează probabil campania electorală a doamnei Lasconi sau a domnului Nicușor Dan, dar campania mea electorală nu, pentru că eu am procedat și voi proceda până la sfârșit în această campanie electorală ca la înot sau ca la atletism - fiecare pe culoarul lui, nu cu ochii în dreapta și în stânga la preopinenți, ci cu ochii spre finish, adică spre cetățeanul român, cel care până la urmă are votul.
AGERPRES: În situația în care nu veți câștiga alegerile, vă veți reînscrie în PNL?
Crin Antonescu: Nu. Sunt din ce în ce mai convins că voi câștiga alegerile, dar și în ipoteza în care nu s-ar întâmpla asta, cred că sunt la o vârstă și la capătul unei cariere politice în care nu este cazul să mă reînscriu într-un partid. Oricând, și dacă voi fi și dacă nu voi fi președinte, și Partidul Național Liberal și alte partide vor putea să aibă discuții, nu pot să zic sfaturi că n-am această pretenție, dar lucruri care țin de experiența mea oricând, pentru că partide politice puternice înseamnă o democrație puternică și înseamnă o țară puternică.
AGERPRES: Suntem în perioada sărbătorilor pascale. Unde vă veți petrece Paștele?
Crin Antonescu: În localitate, la domiciliu. Sper să fim cu toții, adică și soția și fiica mea. Voi face ce fac de obicei, în aceste zile, adică sper să ne reunim, să ne întâlnim cu bătrânii care mai trăiesc, cu părinți, cu bunici. Voi merge la biserică unde merg de obicei, probabil la mine în cartier. Nu vreau, chiar nu vreau să fac un eveniment de campanie din sărbătorile pascale sau din practicile creștinești pe care le avem sau nu le avem fiecare. AGERPRES/(A - redactor: Florentina Peia, editor: Andreea Rotaru, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Prezidențiale2025/ BEC va prezenta pe 3 și 4 mai datele privind prezența la urne; pe site-ul AEP - urmărite în timp real
Biroul Electoral Central va prezenta, sâmbătă, 3 mai, și duminică, 4 mai, datele privind prezența cetățenilor români la urne la primul tur al alegerilor prezidențiale. Potrivit BEC, datele privind prezența la alegerile prezidențiale vor fi prezentate public după cum urmează: * sâmbătă, la ora 12:30
Prezidențiale2025/Președintele interimar, despre susținerea lui Antonescu în campanie: Omul Ilie Bolojan are dreptul la o opțiune
Președintele interimar Ilie Bolojan nu consideră că a încălcat Constituția când s-a afișat în campania electorală alături de candidatul Alianței ''România Înainte'', Crin Antonescu, acesta afirmând că ''omul Ilie Bolojan are dreptul la o opțiune''. ''Nu am încălc
Funeralii Papa Francisc/Ciolacu, la ceremonia de înmormântare a Suveranului Pontif: Ne-am luat rămas bun de la un pastor și un lider
Papa Francisc a avut întotdeauna grijă de semenii săi și a găsit mereu alinare pentru cei suferinzi, a declarat sâmbătă premierul Marcel Ciolacu, care a participat, alături de președintele interimar, Ilie Bolojan, la ceremonia de înmormântare a Suveranului Pontif. ''Cu emoție și recunoștință, am participat astăz
Expoziție cu fotografii AGERPRES şi Moldpres, la Festivalul 'Podul de flori' de la Ungheni; Neacșu: M-au impresionat imaginile din mai 1990
Trimisul special al AGERPRES, Cristian Lupașcu, transmite: Vicepremierul Marian Neacșu s-a arătat impresionat de o expoziție vernisată, sâmbătă, la Ungheni, cu fotografii din perioada podurilor de flori din anul 1990 realizate de Agenția Națională de Presă AGERPRES şi Moldpres. Expoziția a fost deschisă publicului într-un cort din
Vălean, la Ungheni: Podul nu e doar o punte peste apă, e o oportunitate de dezvoltare economică și expresia libertății de mișcare
Trimisul special al AGERPRES, Daniela Malache, transmite: Eurodeputatul Adina Vălean a declarat, sâmbătă, în Piața Independenței din Ungheni, că 'Podul de flori' are o simbolistică sufletească aparte pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului, dar reprezintă totodată și o oportunitate de dezvoltare economică.
Prezidențiale2025/ Antonescu: Vreau să fiu președintele României sub mandatul căruia vom serba intrarea Republicii Moldova în UE
Trimisul special al AGERPRES, Cristian Lupașcu, transmite: Candidatul Alianței electorale 'România Înainte' la prezidențiale, Crin Antonescu, a declarat, sâmbătă, la Ungheni, unde a participat la evenimentele prilejuite de lansarea în execuție a noului pod peste râul Prut, că își dorește să fie președintele României sub manda
VIDEO Prezidențiale2025/ Crin Antonescu: Noul pod între România și Republica Moldova - un început de drum
Trimisul special al AGERPRES, Cristian Lupașcu, transmite: Candidatul Alianței electorale 'România Înainte' la prezidențiale, Crin Antonescu, a declarat, sâmbătă, că noul pod construit peste râul Prut între România și Republica Moldova reprezintă 'un început de drum'.
Marian Neacșu, la Ungheni: După podurile de flori din anii '90, e vremea podurilor construite trainic
Ungheni - Trimisul special al AGERPRES, Daniela Malache, transmite: Vicepremierul Marian Neacșu a declarat, sâmbătă, la Ungheni, că a venit vremea podurilor construite trainic, după ce în anii '90 au fost podurile de flori. 'În anii '90 a fost vremea podurilor de flori. În anii 2000 și până acum a fost vremea podurilor
Ministrul Sorin Grindeanu: Noul pod de la Ungheni - primul construit după 60 de ani între România și Republica Moldova
Ungheni - Trimisul special al AGERPRES, Cristian Lupașcu, transmite: Podul peste Prut între Iași și Ungheni, care face parte integrantă din viitoarea autostradă A8, este primul dintre România și Republica Moldova construit în ultimii 60 de ani, a declarat, sâmbătă, la Zagarancea (Republica Moldova), ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.
Igor Grosu: Înaintașii noștri au construit Podul de flori; generația noastră trebuie să construiască poduri de piatră
Ungheni - Trimisul special al AGERPRES, Cristian Lupașcu, transmite: Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a declarat, sâmbătă, cu prilejul demarării lucrărilor de construcție la noul pod peste r&acir
Prezidențiale2025/ INTERVIU Victor Ponta: Proiectul meu de țară - România să își stabilească propriile priorități
Victor Ponta, candidat independent la alegerile prezidențiale, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, că România este deja o țară matură, nu mai este o ''adolescentă'' în rândul statelor democratice, de aceea, ca și un om la 35 de ani, trebuie să-și decidă propriile priorități, ''să nu și le mai stabilească &ici
Funeralii Papa Francisc/ Ilie Bolojan și Marcel Ciolacu - prezenți la ceremonia de înmormântare a Suveranului Pontif
Președintele interimar Ilie Bolojan și premierul Marcel Ciolacu participă sâmbătă, la Vatican, la funeraliile de stat ale Sanctității Sale Papa Francisc. În delegația oficială a României care va merge la Vatican se află și ministrul Afacerilor Externe, Emil Hurezeanu. Sâmbătă va fi zi de doliu național &i
Prezidențiale2025/ Gorghiu, după decizia ICCJ: Procesul electoral continuă conform calendarului
Procesul electoral continuă conform calendarului, în baza actelor normative care sunt în vigoare, a declarat vineri fostul ministru al Justiției Alina Gorghiu, după decizia Înaltei Curți care a admis recursul împotriva sentinței Curții de Apel Ploiești care suspendase hotărârea CCR din 6 decembrie 2024 prin care au fost anulate alegerile
Ministrul Hurezeanu: România își menține angajamentul cu privire la protejarea frontierelor externe ale UE
România își menține angajamentul cu privire la protejarea frontierelor externe ale UE, a transmis ministrul Afacerilor Externe, Emil Hurezeanu, în cadrul unei conferințe de presă comune cu omologul său austriac, Beate Meinl-Reisinger. Șeful diplomației române s-a aflat joi și vineri în vizită de lucru în cap
USR solicită CSM calificativul judecătorului de la CA Ploiești: Sistemul de evaluare a magistraților trebuie reformat
Uniunea Salvați România (USR) solicită Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să confirme public dacă judecătorul Alexandru Vasile de la Curtea de Apel Ploiești, cel care a pronunțat sentința de anulare a deciziei Curții Constituționale privind alegerile prezidențiale de anul trecut, a obținut calificativul 'Foarte bine' la ultima sa evaluare profesională.