Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a declarat, vineri, în cadrul celei de-a IV-a ediții a Forumului Economic al Transilvaniei, desfășurat la Târgu Mureș, că în privința schimburilor comerciale dintre România și Ungaria, țara noastră este cu o sumă de trei ori mai mică prezentă pe piața Ungariei, comparativ cu statul vecin.

'A fost o dezbatere foarte interesantă, în primul rând despre schimburile comerciale dintre România și Ungaria. Din această perspectivă, sunt evidente statisticile, sunt mai multe produse aduse în România, din Ungaria, raportul este unu la trei, unu la doi, în funcție de domeniul pe care îl analizăm. Iar în ceea ce privește investițiile și acolo România este practic cu o sumă de trei ori mai mică prezentă pe piața Ungariei și sunt foarte multe investiții din Ungaria care vin în România, în special în Transilvania. Antreprenorii români au nevoie de sprijinul guvernului pentru a se extinde pe alte piețe. Din acest punct de vedere sunt foarte multe programe bune și în Polonia și în Ungaria, în foarte multe țări ale Uniunii Europene și trebuie să implementăm și noi programe, sisteme similare. Am vorbit, de asemenea, despre sistemul de impozitare din România și despre provocările acestor vremuri', a declarat presei Tánczos Barna.

Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a participat, alături de ministrul adjunct de externe al Ungariei, Magyar Levente, la masa rotundă cu tema 'Piețele în transformare în statele membre ale Uniunii Europene'.

'Am vorbit despre stabilitate și predictibilitate, pentru că antreprenorii au această pretenție de bază, vor predictibilitate și nu vor schimbări în sistemul de impozitare de azi pe mâine. Din acest punct de vedere, sper că ordonanța din decembrie a fost ultima care nu a fost precedată de dezbatere publică, de o analiză profundă de impact și de implementare pregătită. Pregătim zilele acestea ultimele reglementări pe impozitul pe construcții speciale, de exemplu. Vorbim aici despre un lucru care s-a decis în decembrie și până la sfârșitul lunii martie vom prezenta Guvernului și coaliției propunerea noastră din partea Ministerului Finanțelor de reglementare detaliat acestui tip de impozit. Dar încă o dată, mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate, în sensul unui plan de mai mulți ani de consolidare fiscală. Și aici și statul este beneficiat din acest punct de vedere, pentru că atunci veniturile sunt predictibile în buget', a mai spus Tánczos Barna.

Potrivit ministrului Finanțelor, antreprenorii știu ce impozite trebuie să plătească și în anul următor și peste 2 ani, iar în ceea ce privește controlul și încasarea acestor venituri, în cadrul forumului s-a discutat despre noile provocări cu care se confruntă ANAF, cum ar fi volumele din ce în ce mai mari de produse și de servicii valorificate în mediul online.

'Ele nu mai sunt firme cu sediu social, unde se face producția, de exemplu, sau unde se întâmplă comerțul. Practic și aceste provocări trebuie să fie acoperite prin sistemele digitalizate de analiza veniturilor, de urmărire a taxelor impozitelor. Și aici salut inițiativele și acțiunile ANAF de control și de urmărire acestor activități de comerț, activități de prestări de servicii care se întâmplă practic prin mediul online și salut acele sisteme de analize de risc în baza cărora au început controalele și pentru cei care oferă servicii de transport alternative, cei care oferă servicii de turism prin platformele bine cunoscute', a subliniat Tánczos Barna.

Ministrul crede că aceste acțiuni ale ANAF vor conduce la o echilibrare și a încasărilor din piață, pentru că aceste neplăți de impozite generează inclusiv o concurență neloială din partea celor care nu se supun impozitării. AGERPRES / (A - redactor: Dorina Matiș, editor: Karina Olteanu, editor online: Anda Badea)