Șeful Catedrei de Toxicologie Clinică a Universității de Medicină și Farmacie 'Carol Davila', prof. univ. Radu Țincu, apreciază că proiectul de lege referitor la pedepsirea șoferilor drogați trebuie să aibă caracter preventiv.

'Nu sunt jurist, dar îmi permit să fac această apreciere. Legea nu trebuie să fie constatatoare, ci trebuie să aibă caracter preventiv. O persoană decedată nu va fi mai bine după ce ancheta va stabili că cel care a omorât-o nu avea capacitatea să conducă vehiculul. Va fi prea târziu pentru persoana decedată să i se repare acest neajuns. Atunci când vorbim de anumite medicamente, legea nu trebuie să modifice autorizațiile de punere pe piață, care sunt, până la urmă, aprobate la nivelul UE', a afirmat dr. Țincu, marți, la Senat, la dezbaterea publică generată de proiectul de lege referitor la stabilirea pedepselor pentru șoferii drogați.

El a prezentat efectele substanțelor psihoactive asupra diferitelor persoane și a atras atenția că 'în fiecare moment trebuie să protejăm dreptul suprem la viață'.

'Dincolo de afectarea capacității de a conduce, substanțele psihoactive predispun la comportamente cu risc. Toate studiile spun că o persoană aflată sub influența substanțelor psihoactive își va asuma riscuri mult mai mari comparativ cu o persoană care nu are această stare de euforie, pe care aceste substanțe o induc. Așa că, cel mai probabil, un șofer aflat într-o astfel de situație își va asuma riscuri mai mari dacă se va urca la volan. La aceeași concentrație plasmatică, răspunsul este individual. Cine contestă acest lucru, îl invit să parcurgă cursul de toxicologie din anul cinci. Un diazepam poate să te culce cu capul pe masă sau poți să îți continui activitatea fără niciun fel de problemă, pentru că intervin o serie întreagă de factori care țin de toleranță', a explicat profesorul.

Radu Țincu a punctat că efectul substanțelor psihoactive este mai accentuat în cazul vârstnicilor, care vor fi mai predispuși să facă accidente rutiere.

'Un alt aspect este efectul cumulativ al mai multor substanțe, adică poliadicția. Introducerea unor praguri pentru fiecare substanță în parte nu înseamnă că vom calcula matematic obținerea unui prag comun (...). Vârsta s-a dovedit, în toate studiile publicate, că afectează și mai mult capacitatea unei persoane de a conduce și atunci, sub efectul substanțelor psihoactive, va fi și mai predispusă să facă accidente rutiere', a adăugat Țincu.

Pe 30 ianuarie, la Senat, ca primă Cameră sesizată, a fost depusă o inițiativă legislativă care prevede că un șofer a comis o infracțiune atunci când în sângele său a fost depistată o substanță psihoactivă. Propunerea legislativă de modificare a Codului penal a fost inițiată de mai mulți parlamentari, printre care Alina Gorghiu, Robert Cazanciuc, Cristian Niculescu-Țâgârlaș și Daniel Fenechiu.

În expunerea de motive a propunerii legislative se arată că 'legiuitorul a considerat, dintotdeauna, gravă conduita persoanei care conduce autovehiculul ulterior consumului de substanțe psihoactive, indiferent de cantitatea consumată sau de concentrația depistată în organism, având în vedere efectele pe care astfel de substanțe le produc asupra organismului. De aceea, pe fondul creșterii consumului de droguri, e necesară mărirea limitelor de pedeapsă de la 2 la 7 ani pentru a descuraja conducerea sub efectul unor droguri sau substanțe cu efecte psihoactive'.

În prezent, Codul penal pedepsește conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a substanțelor psihoactive cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă. AGERPRES/(A, AS - redactor: Livia Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)