Inițiatorii propunerii legislative, care prevede că un șofer a comis o infracțiune atunci când în sângele său a fost depistată o substanță psihoactivă, organizează, pe 4 martie, la Senat, dezbaterea publică intitulată 'Droguri. Toleranță zero'.

La această dezbatere vor participa senatori și deputați, reprezentanți ai instituțiilor interesate, medici cu diverse specializări, psihologi, reprezentanți ai DIICOT, ai Uniunii Naționale a Barourilor din România, alți specialiști și experți.

'Mesajul proiectului inițiat este foarte clar: 'Toleranță zero la droguri'. Totul pornește de la o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind stabilirea unor limite pentru a determina cazuistica condamnării în condițiile consumului de substanțe psihotrope și pentru a stabili dacă substanțele psihoactive afectează capacitatea de a conduce. În cadrul dezbaterii, vom analiza ce înseamnă să definim substanțele psihotrope și ce înseamnă consumul acestor substanțe. Pe lângă droguri, așa cum le numim noi, mai există și medicamente care conțin aceste substanțe și societatea civilă s-a alarmat că simplul consum de substanțe medicamentoase ar putea conduce la condamnarea celor care au condus sub influența lor', a declarat, pentru AGERPRES, președintele Comisiei de cultură din Senat, Cristian Niculescu-Țâgârlaș, unul dintre inițiatorii proiectului.

El a explicat că 'orice medicament care conține astfel de substanțe are prevăzută în prospect interdicția de a conduce'.

'Iar dacă vorbim de Xanax, de medicamente care se eliberează doar cu prescripție medicală pentru persoane cu tulburări anxioase, stări depresive sau alte afecțiuni, în momentul eliberării rețetei, medicul atenționează pacientul că nu are voie să conducă. Din punct de vedere legal, nu există diferență dacă fumezi un joint sau iei Xanax și conduci. Efectul este imposibilitatea de a conduce în mod normal, cu toate elementele care determină reflexele și, drept urmare, pui în pericol viața și siguranța celorlalți care se află în trafic sau în zone de posibilă interferență cu autoturismul condus de către persoana aflată sub influența substanțelor psihotrope', a adăugat Niculescu-Țâgârlaș.

Senatorul a punctat că și 'partea de media este foarte importantă pe latura de prevenție, pentru a informa și avertiza populația asupra riscului de a conduce după consumul de substanțe cu efecte psihotrope, pentru a nu intra în sfera infracțională'.

Pe 30 ianuarie, la Senat, ca primă Cameră sesizată, a fost depusă o inițiativă legislativă care prevede că un șofer a comis o infracțiune atunci când în sângele său a fost depistată o substanță psihoactivă. Propunerea legislativă de modificare a Codului penal a fost inițiată de mai mulți parlamentari, printre care se numără Alina Gorghiu, Robert Cazanciuc, Cristian Niculescu-Țâgârlaș și Daniel Fenechiu.

'Conducerea unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care are în sânge droguri sau alte substanțe cu efecte psihoactive se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi', prevede propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

În expunerea de motive a propunerii legislative se arată că 'legiuitorul a considerat, dintotdeauna, gravă conduita persoanei care conduce autovehiculul ulterior consumului de substanțelor psihoactive, indiferent de cantitatea consumată sau de concentrația depistată în organism, având în vedere efectele pe care astfel de substanțe le produc asupra organismului. De aceea, pe fondul creșterii consumului de droguri, e necesară mărirea limitelor de pedeapsă de la 2 la 7 ani pentru a descuraja conducerea sub efectul unor droguri sau substanțe cu efecte psihoactive'.

În prezent, Codul penal pedepsește conducerea unui vehicul sub influența alcoolului/substanțelor psihoactive cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă. AGERPRES/(A, AS - redactor: Livia Popescu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ada Vîlceanu)