Administraţia Prezidenţială explică, într-un răspuns transmis sâmbătă la solicitarea AGERPRES, motivele pentru care închiriază o aeronavă pentru zborurile efectuate de preşedintele Klaus Iohannis, amintind că din anul 2010 ROMAVIA a intrat în insolvenţă şi nu a mai fost capabilă să execute zboruri speciale, iar după anul 2013 TAROM a introdus cele două aeronave care executau astfel de zboruri în programul normal de zboruri.

De asemenea, sursa citată subliniază că, după începutul anului 2017, a fost nevoită să apeleze la alţi operatori privaţi din cauza "dificultăţilor de colaborare" apărute pe parcursul anului 2016 în stabilirea relaţiilor contractuale cu TAROM.

Administraţia Prezidenţială mai arată că, până în prezent, constituirea capabilităţii destinate exclusiv executării zborurilor speciale, conform concepţiei aprobate de către CSAT, nu a fost iniţiată.

În legătură cu detaliile referitoare la planificarea şi asigurarea transportului aerian al preşedintelui Klaus Iohannis şi al delegaţiei oficiale conduse de şeful statului cu ocazia vizitelor oficiale şi de stat în Japonia şi Singapore, Administraţia Prezidenţială precizează că această activitate se realizează în baza unui contract de prestări servicii pentru executarea zborurilor speciale, încheiat în conformitate cu prevederile Regulamentului privind organizarea, pregătirea şi executarea zborurilor speciale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 755/1998, cu modificările şi completările ulterioare.

Totodată, Administraţia Prezidenţială a răspuns că, în baza prevederilor art. 15, lit. e) din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 4, alin. (3) şi art.10 din Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, cu modificările şi completările ulterioare, informaţiile solicitate constituie informaţii clasificate, potrivit legii, şi, în consecinţă, sunt exceptate de la accesul liber al cetăţenilor, în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare.

În ceea ce priveşte selecţia aeronavei pentru executarea zborului special, Administraţia Prezidenţială arată că tipul aeronavei este stabilit în funcţie de opţiunile disponibile şi de specificul misiunii, care determină capacitatea de transport şi raza de acţiune (scurt, mediu sau lung curier), iar Serviciul de Protecţie şi Pază verifică îndeplinirea condiţiilor de siguranţă şi securitate aeronautică impuse de legislaţia aferentă executării zborurilor speciale.

Sursa citată menţionează că, până în anul 2010, zborurile speciale au fost asigurate de Regia Autonomă Compania Română de Aviaţie ROMAVIA, structură abilitată să execute zborurile în folosul protocolului de stat, şi că din anul 2010 aceasta a intrat în procedură de insolvenţă şi nu a mai fost capabilă să execute zboruri speciale.

Administraţia Prezidenţială arată că, ulterior, întrucât nu a mai existat o aeronavă destinată zborurilor speciale ale preşedintelui României şi ale celorlalţi beneficiari, zborurile speciale au fost asigurate prin contractarea de servicii de la TAROM sau alţi operatori aerieni români existenţi pe piaţă, conform Hotărârii Guvernului nr. 755/1998, cu modificările şi completările ulterioare.

"Acest fapt a determinat probleme în asigurarea de aeronave disponibile şi costuri mari pentru instituţiile beneficiare", informează sursa citată.

De asemenea, Administraţia Prezidenţială menţionează că, până în anul 2013, în bugetul Ministerului Transporturilor era prevăzută o alocare bugetară pentru menţinerea în stare de operare a două aeronave din flota TAROM, în scopul executării zborurilor speciale, iar ulterior acelui an cele două aeronave au fost reintroduse în programul normal de zboruri al TAROM, situaţie care a "generat incertitudine privind posibilitatea realizării transporturilor aeriene aferente deplasărilor oficiale şi cheltuieli suplimentare pentru executarea zborurilor speciale, în momentul în care instituţiile aflate în drept solicitau prestarea serviciilor aferente de la operatorul naţional".

"Astfel, având în vedere imposibilitatea suprapunerii programului de lucru al TAROM cu agenda de vizite oficiale care implica executarea de zboruri speciale, s-a ajuns în situaţia în care costurile unor deplasări către locaţii identice, pe coordonate similare, să varieze semnificativ şi să depăşească cu mult valoarea normală pentru călătoria respectivă", adaugă sursa citată.

Administraţia Prezidenţială aminteşte că a apelat la operatorul naţional TAROM pentru executarea zborurilor speciale până la începutul anului 2017, iar ulterior a fost nevoită să apeleze la alţi operatori privaţi din cauza "dificultăţilor de colaborare", apărute pe parcursul anului 2016, în stabilirea relaţiilor contractuale cu TAROM.

"Aceste dificultăţi au fost determinate, în principal, de următoarele motive: operatorul naţional nu putea asigura întotdeauna aeronavele solicitate pentru executarea zborurilor speciale conform calendarului deplasărilor externe oficiale ale preşedintelui României; în acelaşi timp, costurile aferente executării zborurilor speciale erau mult mai mari faţă de cele standard, întrucât TAROM includea în facturile emise, pe lângă costul operării, şi alte cheltuieli generate de scoaterea aeronavei speciale din programul operaţional al companiei (cheltuieli financiare conexe determinate de modificările făcute de companie pentru poziţionări/repoziţionări aeronave, anulări şi modificări capacitate, rambursări, DBC - Denied Boarding Compensation, marjă comercială suplimentară)", precizează sursa citată în răspunsul transmis AGERPRES.

Administraţia Prezidenţială spune că a fost preocupată, încă de la începutul primului mandat al lui Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte al României, de identificarea şi operaţionalizarea unei soluţii optime pentru executarea zborurilor speciale pentru toţi beneficiarii legali, ţinând cont de faptul că lipsa unei aeronave dedicate transportului aerian al demnitarilor de nivel înalt generează probleme operaţionale, ineficienţă economică şi mai ales prejudicii de imagine pe plan extern, în cadrul acţiunilor oficiale ale României.

În context, se precizează că, pe 11 mai 2015, după sesizarea dificultăţilor impuse de lipsa unei aeronave destinate operării zborurilor speciale, Administraţia Prezidenţială a transmis Guvernului României un document conceptual numit Poziţia Administraţiei Prezidenţiale cu privire la transportul aerian al demnitarilor - înfiinţarea unei structuri dedicate executării zborurilor speciale. Pe baza documentului întocmit de către Administraţia Prezidenţială, problematica asigurării zborurilor speciale a fost analizată în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) din 9 iunie 2015, care a aprobat înfiinţarea unei structuri, în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, pentru executarea zborurilor speciale.

Conform sursei citate, iniţiativa Administraţiei Prezidenţiale şi hotărârea CSAT au determinat reluarea activităţii Comisiei interministeriale pentru negocierea achiziţionării unei aeronave, a produselor şi serviciilor aferente în scopul constituirii unei capabilităţi destinate executării zborurilor speciale, înfiinţate prin Decizia prim-ministrului nr. 472/2013, cu modificările şi completările ulterioare.

Administraţia Prezidenţială reaminteşte că, după constatarea unor deficienţe procedurale şi legale determinate de activitatea Comisiei menţionate, Guvernul României a aprobat, în şedinţa din 4 mai 2016, Memorandumul cu tema: "Anularea Deciziei Prim-Ministrului nr. 472/2013 şi înfiinţarea unei comisii 3/3 interinstituţionale pentru coordonarea activităţilor necesare constituirii unei capabilităţi aeriene destinate zborurilor speciale". Sursa citată indică faptul că, prin Decizia prim-ministrului nr. 192/23.05.2016, a fost înfiinţată Comisia interinstituţională pentru coordonarea activităţilor necesare constituirii unei capabilităţi aeriene destinate executării zborurilor speciale.

"În consecinţă, ca urmare a activităţilor şi demersurilor realizate în anii 2015 şi 2016 de membrii Comisiilor interinstituţionale înfiinţate prin Decizia prim-Ministrului nr. 472/2013, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin Decizia prim-Ministrului nr. 472/2016, pentru eliminarea disfuncţionalităţilor apărute în modul de asigurare a executării zborurilor speciale, a fost elaborată Concepţia pentru constituirea, în mod etapizat, a capabilităţii aeriene destinate executării zborurilor speciale. Această concepţie, realizată cu implicarea activă a Administraţiei Prezidenţiale, a fost aprobată de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în anul 2016 şi vizează, în forma sa finală, constituirea etapizată şi operaţionalizarea unei capabilităţi sustenabile, în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, destinate executării zborurilor speciale. Constituirea capabilităţii destinate exclusiv executării zborurilor speciale, conform concepţiei aprobate de către CSAT, nu a fost iniţiată până în prezent", conchide Administraţia Prezidenţială.

Preşedintele Klaus Iohannis a efectuat în perioada 6 - 8 martie o vizită oficială în Japonia. Pe 9 şi 10 martie, el s-a aflat într-o vizită de stat în Republica Singapore. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Peia, editor: Andreea Rotaru, editor online: Anda Badea)