Ambasadorul Republicii Federale Germania, Cord Meier-Klodt, a afirmat luni seară că plecarea unora dintre membrii comunităţii germane din România comunistă a reprezentat o traumă, de-a lungul acestui proces dificil existând oameni care nu şi-au pierdut dorul de locurile natale.

"Închipuiţi-vă o minoritate care a trăit în ţară timp de 800 de ani, o minoritate care a dezvoltat în cursul anilor un ataşament profund faţă de teritoriul său, o minoritate care a rezistat împotriva agresiunilor din partea tătarilor, turcilor şi altora, simbolul fiind, de altfel, Bisericile fortificate (...) şi o minoritate care a fost primul grup etnic care şi-a declarat loialitatea în faţa noului stat român modern, în ianuarie 1919, cu la doar o lună după Marea Adunare Naţională. Şi apoi, cum ştim, o minoritate care, după catastrofele menţionate, a plecat din ţară cam peste noapte, din fericire nu complet, dar în număr mare", a spus diplomatul german, la lansarea cărţii "Cinci nemţi români", de Marilena Rotaru, desfăşurată în foaierul Ateneului Român.

El a accentuat că, în ciuda traumei suferite, au fost oameni care au resimţit şi mai tare dorul de locurile natale.

"Nu poate fi altceva decât o traumă şi a fost o traumă şi o luptă interioară dureroasă între cei care au plecat şi cei care au rămas, o luptă, din fericire, eu pot să vă spun, care s-a mai diminuat în ultimii ani. Ăsta este un semn destul de pozitiv. Şi totuşi, de-a lungul acestui proces extrem de dificil, au fost oameni care nu şi-au pierdut dorul de locurile natale, care, dimpotrivă, l-au simţit doar mai puternic, mi se pare", a afirmat Cord Meier-Klodt.

Vorbind despre cartea Marilenei Rotaru, ambasadorul german a susţinut că autoarea abordează "dimensiunea personală, foarte specială" a celor intervievaţi care împărtăşesc dorul de patria mamă România, pe care au părăsit-o în perioada regimului comunist.

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

"'Patria mumă', cum cred că vorbeşte în carte Ingo Glass, este un termen ceva mai personal decât 'Vaterland', în limba mea, 'Patria tată', care este termenul mai oficial, de stat. Cred că în cele cinci destine prezentate în cartea foarte frumoasă a doamnei Rotaru se vorbeşte în primul rând despre această dimensiune personală, emoţională, foarte specială. Cinci nemţi români, care reprezintă minoritatea etnică germană, în diversitatea sa, cum v-am spus - saşi, şvabi, germani din Bucovina - şi pentru care România a rămas 'die wahre Heimat', adevărata patrie. 'Patria mumă', în sensul său cel mai profund şi complet. Cine cunoaşte România înţelege de ce este aşa şi nu poate fi altfel", a mai spus Cord Meier-Klodt.

Despre cartea Marilenei Rotaru, la lansare au vorbit, alături de autoare, directorul Editurii Vremea, Silvia Colfescu, şi directorul general al Filarmonicii "George Enescu" Bucureşti, Andrei-Radu Dimitriu.

Apărută în prestigioasa colecţie a Edituri Vremea "Fapte, Idei, Documente", "Cinci nemţi români" este o carte de dialoguri realizate de Marilena Rotaru cu cinci germani plecaţi din România, care se consideră, în ciuda vicisitudinilor, români exilaţi: pictorul Friedrich von Bomches, sculptorul Ingo Glass, pictorul şi scenograful Ion Sigismund Ipser, filosoful culturii Walter Biemel şi expertul în economie Wilfried H. Lang. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Popescu, editor: Antonia Niţă, editor online: Ady Ivaşcu)