Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut, la Bruxelles, cu prilejul reuniunii Consiliului European, necesitatea adoptării fără întârziere a deciziei de deschidere a negocierilor de aderare cu Albania şi Republica Macedonia de Nord, menţionând că o decizie pozitivă în acest sens ar avea o semnificaţie strategică pentru regiune.

Şeful statului a participat, joi şi vineri, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European de toamnă, discuţiile liderilor europeni axându-se pe procesul Brexit, Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, implementarea Agendei Strategice a Uniunii Europene (UE) pentru perioada 2019-2024, schimbările climatice, relaţiile externe ale Uniunii, inclusiv procesul de extindere, precizează un comunicat transmis vineri de Administraţia Prezidenţială.

În domeniul relaţiilor externe, în ceea ce priveşte politica de extindere, şefii de stat sau de guvern au abordat chestiunea adoptării deciziei de deschidere a negocierilor de aderare cu Republica Macedonia de Nord şi Albania, conform calendarului asumat prin Concluziile Consiliului din iunie 2019, adoptate pe durata Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene.

"Preşedintele României a exprimat regretul că, în ciuda sprijinului activ din partea unei majorităţi a statelor membre, inclusiv din partea României, nu s-a putut obţine un consens cu privire la deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi Republica Macedonia de Nord, subliniind legătura strânsă între credibilitatea procesului de extindere şi capacitatea Uniunii de a-şi asuma rolul de actor global puternic. Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut necesitatea adoptării fără întârziere a deciziei de deschidere a negocierilor de aderare cu cele două ţări şi a evidenţiat importanţa transmiterii de către Uniune, prin această decizie, a unui semnal politic clar privind continuarea politicii de extindere, ca instrument viabil şi credibil de promovare a stabilităţii şi prosperităţii în regiune. Preşedintele României a punctat faptul că o decizie pozitivă în acest sens ar avea o semnificaţie strategică pentru regiune", menţionează sursa citată.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, în ceea ce priveşte evoluţiile în context Brexit, liderii europeni, în format UE 27, au aprobat acordul privind retragerea Marii Britanii din UE şi declaraţia politică privind cadrul relaţiilor viitoare dintre UE şi Marea Britanie.

Preşedintele Iohannis a afirmat că acordul de retragere reflectă obiectivele României legate de protejarea drepturilor cetăţenilor români din Marea Britanie, precum şi onorarea angajamentelor financiare asumate de Marea Britanie în calitate de stat membru şi salvgardarea integrităţii pieţei interne a UE. Şeful statului a reiterat, în privinţa protejării drepturilor cetăţenilor români care locuiesc în Marea Britanie, importanţa garantării drepturilor acestora şi a respectării principiilor reciprocităţii şi nediscriminării în toate circumstanţele, inclusiv în relaţiile viitoare UE - Marea Britanie, mai precizează sursa citată.

În ceea ce priveşte discuţia referitoare la Cadrul Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că, din perspectiva României, propunerile avansate de Preşedinţia finlandeză a Consiliului UE privind scăderea volumului total al bugetului şi implicit alocările pentru cele două politici de interes pentru România - Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună - nu sunt acceptabile.

"Prin urmare, propunerile avansate de Preşedinţia finlandeză nu pot reprezenta o bază reală de discuţii, riscul fiind acela de a ne îndepărta de la obiectivul legat de adoptarea unui buget care să ne permită realizarea priorităţilor politice ale Uniunii", se arată în comunicat.

Liderii europeni au avut, de asemenea, un schimb de opinii cu preşedintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu privire la priorităţile viitoarei Comisii, preşedintele României subliniind importanţa unităţii la nivel UE pentru implementarea viitoarei Agende Strategice, document care reflectă priorităţi importante din perspectiva României, precum promovarea unei Europe a creşterii şi convergenţei, consolidarea Pieţei Unice, întărirea securităţii interne a UE şi asigurarea unei acţiuni externe eficiente.

Consiliul European a abordat, de asemenea, aspectele internaţionale ale luptei împotriva schimbărilor climatice, în special rezultatul Summitului ONU pentru Acţiuni Climatice 2019 şi aşteptările pentru viitoarea Conferinţă a Părţilor la Convenţia-cadru ONU privind schimbările climatice de la Santiago de Chile în decembrie 2019 (COP25). Consiliul European a apreciat ca fiind necesară consolidarea acţiunii climatice atât din partea UE, cât şi a partenerilor internaţionali şi a apreciat necesar, în context, ca UE să promoveze o tranziţie corectă şi echitabilă din punct de vedere social în implementarea Acordului de la Paris, în concordanţă cu concluziile sale din iunie 2019.

În context, preşedintele Klaus Iohannis a reiterat necesitatea continuării unei implicări active a Uniunii Europene şi a statelor membre în atingerea obiectivelor asumate la nivel european, cu scopul consolidării, de o manieră sustenabilă din punct de vedere economic şi social, a rolului de lider al Uniunii Europene în combaterea schimbărilor climatice, mai arată sursa citată. AGERPRES/(AS - autor: Alina Novăceanu, editor: Florin Marin, editor online: Ady Ivaşcu)