Preşedintele Klaus Iohannis şi-a publicat, miercuri, programul cu care candidează pentru un nou mandat, intitulat "Împreună pentru România normală", în care propune, între altele, modernizarea instituţiilor statului, revizuirea legislaţiei şi continuarea luptei anticorupţie.

Programul cuprinde 10 capitole şi urmează să fie lansat pe 27 octombrie.

Şeful statului afirmă că îşi doreşte o modernizare a instituţiilor statului şi un "amplu" proces de audit al instituţiilor din sfera administraţiei publice.

"Toate instituţiile statului vor trebui să treacă printr-un proces de modernizare. (...) Sistemul bugetar nu mai poate fi tratat ca un refugiu pentru incompetenţi şi clientela politică", spune Iohannis.

El arată că, în continuare, va acţiona pentru consolidarea statului de drept şi pentru susţinerea luptei anticorupţie.

"Este obligatorie revizuirea legislaţiei din domeniul Justiţiei pentru a se elimina intervenţiile nocive din ultimii ani", susţine şeful statului.

Preşedintele subliniază că actuala legislaţie din România trebuie supusă unui proces amplu de revizuire "sub aspectul calităţii" sale, în vederea simplificării şi creării unui cadru legislativ predictibil pentru cetăţeni, mediul privat, instituţii, inclusiv pentru decidenţii politici.

"Este imperios ca legislaţia din România să fie suplă, uşor de înţeles şi corect aplicată", se explică în document.

În domeniul Educaţiei, şeful statului propune, între altele, alocarea resurselor necesare şi reformarea şcolilor cu rezultate slabe.

În ceea ce priveşte Sănătatea, el menţionează, între altele, creşterea finanţării şi controlul cheltuirii banului public.

"Sportul românesc are mare nevoie de politici publice mai bine ţintite, de resurse şi infrastructură modernă şi accesibilă şi mai ales de implicare la toate nivelurile de organizare administrativă şi socială", adaugă Klaus Iohannis.

Potrivit preşedintelui, în domeniul finanţelor publice priorităţile trebuie să fie stabilitatea şi predictibilitatea.

"Consolidarea finanţelor publice necesită creşterea veniturilor fiscale către 30 - 31% pondere din PIB la nivelul unui ciclu de guvernare, astfel încât să fie asigurată finanţarea investiţiilor şi sustenabilitatea cheltuielilor permanente reprezentate de salarii, pensii şi asistenţă socială - cheltuieli care vor trebui asigurate cu prioritate", mai arată Iohannis, care evidenţiază şi necesitatea creşterii gradului de colectare a taxelor şi impozitelor.

În ceea ce priveşte politica de securitate naţională şi apărare a ţării, şeful statului subliniază necesitatea continuităţii şi a predictibilităţii.

"Subsumat politicii de securitate naţională şi de apărare a ţării, Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020 - 2025 va orienta şi direcţiona activitatea tuturor instituţiilor publice cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniul securităţii şi apărării ţării şi va fi supusă aprobării Parlamentului în termenul legal de şase luni de la preluarea noului mandat de preşedinte al României. Noua Strategie Naţională de Apărare a Ţării va opera cu acelaşi concept de securitate extinsă, introdus şi definit în precedentul document", explică Iohannis.

El pledează pentru revizuirea cadrului legislativ în domeniul securităţii naţionale şi pentru necesitatea revigorării industriei naţionale de apărare.

Conform şeful statului, în materie de politică de vecinătate prioritatea sa va continua să fie dezvoltarea şi adâncirea Parteneriatului strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.

Preşedintele Iohannis menţionează că în politica externă pilonii esenţiali sunt în continuare întărirea şi extinderea în continuare a Parteneriatului strategic cu SUA, creşterea rolului şi efortului României în UE, respectiv în NATO.

El pledează şi pentru o absorbţie adecvată a fondurilor europene.

Aderarea la zona euro ar trebui să aibă loc cât mai curând posibil, se arată în programul lui Iohannis, care subliniază totodată că integrarea rapidă a României în spaţiul Schengen este un alt obiectiv esenţial.

În materie de interconectare şi securitate energetică, preşedintele Iohannis spune că proiectul BRUA trebuie finalizat. El se pronunţă şi pentru deschiderea unui nou coridor de transport al gazului din regiunea caspică.

"România are nevoie astăzi de garanţii privind stabilitatea şi predictibilitatea, de o bună colaborare a forţelor politice pro-democratice şi pro-euroatlantice. Acordul politic naţional pentru o Românie normală este răspunsul meu la această provocare şi voi face tot ce stă în puterea mea ca un astfel de document programatic să fie asumat la nivel naţional pentru a deveni baza unei guvernări competente şi eficiente, în beneficiul cetăţenilor. Preşedintele României, în baza milioanelor de voturi acordate de către cetăţeni, are toată legitimitatea de a trasa direcţiile, de a chema alături factorii responsabili, de a identifica oportunităţi, de a mobiliza energii astfel încât obiectivele să poată fi atinse", afirmă Iohannis. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Peia, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ada Vîlceanu)