Preşedintele AEP, Florin Mituleţu-Buică, a afirmat joi că votul prin corespondenţă se aplică numai pentru alegătorii români din diaspora, iar votul electronic ar putea fi aplicat în anul 2024.

"Votul prin corespondenţă să aplică numai pentru diaspora. (...) Am testat votul prin corespondenţă, acum testăm şi vot anticipat în străinătate. Am văzut că votul prin corespondenţă, din nefericire, nu a fost un succes decât din punct de vedere tehnic, din punct de vedere al prezenţei nu a fost. Încercăm de această dată şi vedem pentru un eventual Cod electoral pentru anul 2024 să prevedem măsuri pentru toţi cetăţenii României în mod egal. (...) Sunt convins că lucrurile vor fi preluate pe viitor pentru ca în 2024 să fie aplicabile pentru toţi cetăţenii români, inclusiv votul electronic, dacă avem ocazia să-l testăm. Sperăm ca printr-o OUG să căpătăm această posibilitate de a testa votul electronic, pentru că în acest pachet de legi nu a rămas propunerea noastră să dezvoltăm acest sistem de vot. Sistemul de vot trebuie pilotat, trebuie văzut cum funcţionează şi abia apoi să-l aplici tuturor tipurilor de alegeri", a declarat preşedintele AEP, la Parlament.

El a susţinut că statul român a creat mai multe posibilităţi pentru ca cetăţenii români să voteze în număr cât mai mare în străinătate prin soluţiile implementate în actul normativ privind votul în diaspora.

"Sunt foarte multe facilităţi (acordate prin actul normativ - n.r.). Totul depinde într-un final de cetăţenii români care se prezintă la vot, nu poţi să stabileşti câţi cetăţeni vor veni la vot, ştim doar din informaţiile pe care le avem că există un număr de peste trei milioane de cetăţeni în străinătate, care staţionează în străinătate, dar nu putem să preconizăm. Nu ştim dacă aceste soluţii vor rezolva în totalitate problema (votului din diaspora - n.r.), dar cel puţin am creat cele trei variante să avem un vot anticipat, votul prin corespondenţă, cât şi simplificarea procedurii la secţia de votare. Statul român a creat acum mai multe posibilităţi pentru ca cetăţenii să voteze în număr cât mai mare în străinătate", a spus acesta.

Întrebat de recomandările Comisiei de la Veneţia care spun că nu trebuie să fie modificată legislaţia electorală cu şase luni înainte de alegeri, el a răspuns: "Comisia de la Veneţia are în vedere dacă restrângi drepturi, în acest act normativ nu se restrâng drepturi, ci se acordă facilităţi cetăţeanului pentru a-şi exprima în cât mai multe condiţii dreptul la vot".

El a mai menţionat că cetăţenii care nu au domiciliul sau reşedinţa în străinătate se pot prezenta la orice secţie de votare din statul în care se află.

"Dacă MAE va avea această informaţie că este un flux de cetăţeni români care se vor afla la un moment dat de exemplu în Tenerife - atunci MAE va avea posibilitatea să înfiinţeze secţii de votare acolo unde are informaţii că există un flux de cetăţeni care vor să voteze. Nu mai există acea obligaţie care spunea că cetăţeanul care se află în tranzit votează doar la misiunea diplomatică, votează oriunde, în orice secţie de votare deschisă în străinătate", a precizat şeful AEP.

Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru votul în diaspora a acordat joi raport favorabil proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative privind votul în străinătate la alegerile prezidenţiale.

Potrivit unor prevederi din actul normativ, votul în diaspora se va desfăşura pe parcursul a trei zile - vineri, sâmbătă şi duminică, iar alegătorii care în ultima zi a votării - duminică - se află la rând la secţiile de votare din străinătate pot vota în continuare până la ora 23,59.

De asemenea, Comisia specială de Cod electoral a stabilit, pentru diaspora, la alegerile prezidenţiale, alături de votul clasic, să funcţioneze şi votul prin corespondenţă şi cel anticipat. AGERPRES/(A - autor: Florentina Ştefănescu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ady Ivaşcu)