Preşedintele Klaus Iohannis solicită Parlamentului reexaminarea unui act normativ care aduce modificări, printre altele, regimului juridic al conflictului de interese aplicabil parlamentarilor în perioada 2007-2013.

Legea aduce modificări Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, dar şi altor acte normative.

"Pe de o parte, interesul public general nu justifică o asemenea reglementare, fiind afectate standardele de integritate, iar pe de altă parte, este pusă în discuţie respectarea angajamentelor asumate de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene'', se arată în cererea de reexaminare transmisă preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea.

Iohannis precizează că Instanţa constituţională nu are competenţa să judece această intervenţie legislativă, întrucât ţine de oportunitatea măsurii, aflată în aprecierea exclusivă a Parlamentului, însă arată că Legislativul, atunci când adoptă acte normative, ar trebui să pornească de la o evaluare preliminară reală, obiectivă şi completă, iar alegerea măsurii să corespundă unui interes general al societăţii.

El aminteşte că, potrivit art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, interdicţia poate consta în decăderea din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului ori, dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, interdicţia poate consta în aceea că persoana nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului.

Totodată, potrivit aceluiaşi text, în cazul în care persoana nu mai ocupă o funcţie sau o demnitate publică la data constatării conflictului de interese, interdicţia de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unui conflict de interese.

"În ceea ce priveşte această interdicţie, Curtea Constituţională a afirmat în repetate rânduri că o astfel de sancţiune se integrează scopului legii - asigurarea integrităţii şi transparenţei în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice şi prevenirea corupţiei instituţionale - şi nu contravine normelor constituţionale privind dreptul de a fi ales şi restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi", adaugă Iohannis.

Prin urmare, în ambele cazuri, aceste interdicţii reprezintă un efect al unor constatări definitive, în baza prevederilor aplicabile deputaţilor şi senatorilor, prin parcurgerea unor proceduri stabilite de lege, o astfel de măsură reparatorie (cum se susţine în expunerea de motive) nefiind justificată prin raportare la standardele în materie de integritate instituite ca răspuns la o cerinţă reală a societăţii româneşti, mai arată preşedintele.

"Intervenţia legislativă supusă reexaminării vizează, în realitate, o măsură de clemenţă acordată parlamentarilor, prin care se şterg pentru viitor efectele unei interdicţii generate de încălcarea normelor privind conflictul de interese. Motivaţia acestei "reforme" în materie de integritate nu se poate limita însă la un simplu exerciţiu formal de justificare a nevoii sociale prin prisma aparenţei de neclaritate a normelor aplicate conflictului de interese, cu atât mai mult cu cât Legea nr. 219/2013 nu a făcut altceva decât să consolideze nevoia socială de a sancţiona conduita necorespunzătoare a senatorului sau deputatului, nevoie socială materializată, de altfel, în legislaţia anterioară, încă din anul 2003 şi afirmată în mod constant în jurisprudenţa constituţională", motivează Iohannis.

Efectele ce ar urma să se producă prin această lege îi vizează pe toţi senatorii şi deputaţii faţă de care s-a constatat starea de conflict de interese şi care se află sau ar urma să se afle sub puterea interdicţiei instituite de legile actuale, mai spune el.

Klaus Iohannis cere respingerea acestei legi: "Considerăm că soluţia legislativă ar trebui să facă obiectul unei legi distincte, întrucât precedentul legislativ în care aceasta se constituie prezintă riscul de a goli de conţinut Legea nr. 176/2010 prin intervenţii legislative similare".

"Eliminând un efect al constatării printr-un raport definitiv al ANI a nerespectării prevederilor legale privind conflictul de interese de către persoanele care au avut calitatea de senator şi/sau deputat în oricare dintre mandatele cuprinse în perioada 2007 - 2013, şi anume încetarea de drept a interdicţiilor aplicate acestora în temeiul art. 25 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, se instituie practic o excepţie de la efectele unor astfel de rapoarte de constatare, cu afectarea stabilităţii cadrului legislativ în materie de integritate şi a efectului disuasiv al rapoartelor definitive ale ANI, contrar recomandărilor MCV şi a angajamentelor asumate de România", se menţionează în cererea preşedintelui. AGERPRES/(AS - autor: Florin Marin, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)