Situația romilor din Uniunea Europeană a înregistrat progrese în domenii precum ocuparea forței de muncă, educația timpurie și coordonarea politicilor de incluziune, însă persistă obstacole importante în calea egalității reale, arată cel de-al treilea raport al Comisiei Europene privind implementarea Cadrului strategic al UE pentru romi, care analizează perioada iunie 2023 - martie 2025.

Potrivit raportului, publicat marți, nivelul deprivării materiale severe în rândul populației rome a scăzut semnificativ, de la 62% în 2016 la 37% în 2024. În același timp, proporția tinerilor romi care sunt încadrați în muncă, urmează o formă de educație sau participă la programe de formare profesională a crescut de la 38% la 53%.

Și condițiile de locuire au înregistrat o îmbunătățire, ponderea romilor afectați de lipsuri în acest domeniu reducându-se de la 61% la 47%. De asemenea, proporția romilor care au un loc de muncă remunerat a crescut de la 43% la 54%. Comisia Europeană estimează că majoritatea obiectivelor privind ocuparea forței de muncă ar putea fi atinse până în 2030, dacă ritmul actual al progreselor se menține.

Participarea copiilor romi la educația și îngrijirea timpurie a crescut, la rândul său, de la 42% la 53%. Cu toate acestea, nivelul rămâne considerabil sub cel înregistrat în rândul populației generale.

În pofida evoluțiilor pozitive, progresele sunt inegale, iar unele domenii înregistrează stagnări. Printre acestea se numără segregarea în educație, supraaglomerarea locuințelor, diferențele de remunerare între femeile și bărbații romi, precum și experiențele de discriminare și raportarea acestora.

Doar aproximativ o treime dintre tinerii romi finalizează învățământul secundar superior, în timp ce aproape jumătate dintre copiii romi continuă să frecventeze școli segregate. Totodată, 31% dintre romi se confruntă în continuare cu discriminarea pe criterii etnice.

Sărăcia și excluziunea socială rămân probleme profunde: 77% dintre copiii romi sunt expuși riscului de sărăcie, iar 40% dintre gospodăriile rome se confruntă cu deprivare materială severă.

În acest context, Comisia Europeană solicită statelor membre să mențină și să intensifice eforturile pentru atingerea obiectivelor stabilite pentru 2030 în cadrul strategic al UE pentru romi.

Pentru accelerarea progreselor, statele membre ar trebui să consolideze punerea în aplicare a propriilor cadre strategice naționale pentru romi, prin întărirea capacității instituționale, îmbunătățirea coordonării și a monitorizării, precum și prin adoptarea unor politici integrate, care să acopere mai multe domenii de acțiune.

Comisia Europeană va continua să sprijine statele membre în aceste demersuri, inclusiv prin intermediul Fondului social european Plus (FSE+). Pentru perioada 2021-2027, aproximativ 1,8 miliarde de euro sunt alocate finanțării unor intervenții destinate comunităților marginalizate, inclusiv romilor, în 15 state membre.

Executivul european va monitoriza în continuare implementarea Cadrului strategic al UE pentru romi, următorul raport privind progresele înregistrate fiind prevăzut pentru 2028.

Cadrul strategic al UE pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor pentru perioada 2020-2030 a introdus, pentru prima dată, obiective cantitative comune la nivel european, cu termene de îndeplinire până în 2030. Acesta este completat de Recomandarea Consiliului din 12 martie 2021, prin care statele membre s-au angajat să adopte și să pună în aplicare cadre strategice naționale pentru romi.

Rapoartele de implementare se bazează pe informațiile transmise de statele membre, pe datele colectate de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) prin sondajele privind populația romă, precum și pe contribuțiile organizațiilor societății civile rome și pro-rome și ale altor părți interesate.

La eforturile europene pentru combaterea discriminării și promovarea egalității contribuie, de asemenea, Directiva privind egalitatea rasială, Decizia-cadru a Consiliului privind combaterea rasismului și xenofobiei, Directiva revizuită privind drepturile victimelor și directivele referitoare la organismele pentru egalitate.

Printre inițiativele europene recente care urmăresc integrarea incluziunii romilor în diferite domenii de politică publică se numără Planul european pentru locuințe la prețuri accesibile, consolidarea Garanției europene pentru copii și finanțările substanțiale prin FSE+.


În România, peste 72.000 de elevi romi au beneficiat de burse sociale

Referitor la România, raportul menționează măsuri în domeniile educației, sănătății și locuirii. Peste 72.000 de elevi romi au beneficiat de burse sociale, iar în domeniul sănătății funcționează o rețea stabilă de mediatori sanitari și asistenți medicali comunitari.

În ceea ce privește locuirea, România a apelat la Instrumentul de sprijin tehnic al Comisiei Europene (TSI) pentru a consolida capacitatea autorităților naționale și locale de a realiza intervenții integrate în așezările informale (zone de locuire dezvoltate în afara cadrului urbanistic și juridic formal).

România se numără printre statele membre pentru care Recomandarea Consiliului, în cadrul Semestrului european din 2026, a evidențiat necesitatea abordării provocărilor cu care se confruntă comunitățile rome. Totodată, orientările europene privind politicile de ocupare a forței de muncă includ constant comunitățile rome marginalizate printre grupurile care necesită măsuri specifice pentru integrarea pe piața muncii.

Potrivit raportului, România și-a stabilit pentru 2027 obiective naționale privind incluziunea romilor, însă informațiile transmise nu permit evaluarea progreselor înregistrate în atingerea acestora.AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)