Krivoi Rog, orașul natal al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, se luptă să supraviețuiască: atacurile aeriene rusești au paralizat uriașa uzină siderurgică și minele orașului, îngenunchind economia locală, notează Reuters într-o analiză difuzată luni.

Primarul Oleksandr Vilkul spune că vastul oraș industrial face tot posibilul pentru a se asigura că spitalele rămân deschise, grădinițele și școlile au în continuare electricitate, iar transportul cu autobuzul continuă să funcționeze.

'În Krivoi Rog, situația este de fapt mai gravă decât oriunde altundeva, cu excepția liniei frontului', afirmă Vilkul, în vârstă de 52 de ani, fost director în industria minieră.

Presiunea financiară asupra orașului cu aproximativ 600.000 de locuitori evidențiază provocările cu care se confruntă Ucraina, în timp ce guvernul încearcă să gestioneze cea mai gravă criză bugetară de la invazia pe scară largă a Rusiei din 2022.

Luna trecută, cel mai mare angajator din oraș - vastul complex minier și siderurgic al companiei ArcelorMittal - și-a suspendat activitatea în urma unei serii de atacuri rusești cu rachete balistice care au dus la oprirea furnalelor.

Perspectivele pentru anul viitor, a spus Vilkul, sunt sumbre. 'Este vorba despre supraviețuire. În acest moment, trebuie să supraviețuim', a subliniat acesta într-un mesaj video.

Este o situație întâlnită în întreaga industrie siderurgică a Ucrainei, cândva puternică, ce genera o zecime din producția economică înainte de război. Uzinele gigantice din Zaporojie (sud-est) și din alte orașe industriale sunt acum inactive, iar exporturile au încetat.

Intensificarea atacurilor rusești cu drone și rachete în această vară a distrus fabrici și depozite din întreaga Ucraină, a avariat porturi și căi ferate și a forțat închiderea magazinelor și a afacerilor, încetinind astfel creșterea economică și colectarea veniturilor fiscale.

În același timp, războiul bazat pe tehnologie devine tot mai costisitor pentru Ucraina.

Acordarea unor împrumuturi externe în valoare de miliarde de euro a fost întârziată din cauza neadoptării unor proiecte de lege - inclusiv reforme fiscale nepopulare și legislație anticorupție, solicitate de aliații occidentali ai Ucrainei -, ceea ce a creat un deficit uriaș în bugetul de stat.

Ucraina are nevoie de 56 de miliarde de dolari în acest an pentru a acoperi acest deficit, sumă echivalentă cu aproximativ un sfert din produsul său intern brut. Dintre acestea, 27 de miliarde de dolari reprezintă cheltuieli militare.

Pentru a acoperi acest deficit, oficiali ucraineni s-au întâlnit săptămâna trecută la Bruxelles cu partenerii europeni, discutând despre devansarea unor plăți programate pentru anul viitor în cadrul unui împrumut UE de 90 de miliarde de euro (101 miliarde de dolari). Comisia Europeană și Ucraina au anunțat că au identificat fondurile necesare pentru a acoperi deficitul din acest an.

Totuși, trei surse familiarizate cu discuțiile au avertizat că accelerarea acestor plăți ar putea spori presiunea asupra bugetului de anul viitor - într-un moment în care campaniile electorale iminente din țări aliate, precum Franța și Polonia, ar putea diminua sprijinul pentru Kiev.

Premierul Serhii Korețki recunoaște că situația este 'dificilă'. Guvernul a fost nevoit să înghețe cheltuielile neesențiale - inclusiv cele pentru reconstrucția clădirilor și a infrastructurii avariate - pentru a acorda prioritate cheltuielilor militare, salariilor din sectorul public și pensiilor.

'Toate resursele trebuie direcționate către domenii de importanță critică', a declarat Korețki în fața jurnaliștilor.

Costurile războiului cresc, veniturile interne scad

În urmă cu doi ani, o singură zi de lupte costa Ucraina 140 de milioane de dolari, însă această cifră a urcat la 190 de milioane de dolari, potrivit Roksolanei Pidlasa, președinta comisiei parlamentare pentru buget. Iar această sumă nu include sprijinul militar direct acordat Kievului de către aliații săi occidentali.

Creșterea costurilor este determinată, în parte, de necesitatea unor arme costisitoare cu rază medie și lungă de acțiune, capabile să lovească rafinăriile de petrol și fabricile militare ale Rusiei, pentru a diminua capacitatea Moscovei de a-și continua războiul.

În plus, cheltuielile salariale pentru o armată extinsă sunt mai mari ca oricând, iar statul trebuie să sprijine un număr tot mai mare de familii ale militarilor răniți sau decedați.

'Cheltuielile vor continua să crească', a atenționat Pidlasa în cadrul unei conferințe la Kiev. 'Acesta este încă un motiv pragmatic pentru care SUA și Europa trebuie să acționeze mai rapid pentru a obliga (Rusia) să pună capăt acestui război'.

Datele indică faptul că, în primele nouă luni ale acestui an, Ucraina a cheltuit peste 44 de miliarde de dolari doar pentru apărare. Această cifră nu include sprijinul militar sub formă de echipamente și materiale oferit de aliați. În aceeași perioadă, guvernul a reușit să colecteze venituri fiscale de doar aproximativ 42 de miliarde de dolari, pe fondul încetinirii economiei.

Pidlasa a precizat că, în primele nouă luni ale anului, bugetul Ucrainei a pierdut peste 49,5 miliarde de hrivne (1,1 miliarde de dolari) din venituri fiscale din cauza atacurilor rusești; acestea nu doar că au avariat bunuri și proprietăți, dar au perturbat logistica și au dus la închiderea de magazine și afaceri pentru perioade îndelungate. Guvernul estimează că, până la sfârșitul anului, pierderile cumulate ar putea ajunge la 70 de miliarde de hrivne.

'Nu ne confruntăm cu o problemă temporară, ci cu una structurală în ceea ce privește veniturile, exact într-un moment în care cheltuielile necesită cu adevărat resurse', a spus Oleksandra Mironenko, economist la Centrul pentru Strategii Economice, un think-tank cu sediul la Kiev.

Unele companii ucrainene au început să-și restrângă activitatea. Altele au suspendat investițiile de capital, în timp ce țara se pregătește pentru o iarnă dificilă. Încrederea mediului de afaceri și perspectivele economice se deteriorează.

Sectorul agricol al Ucrainei - principala sursă de venituri din exporturi - a fost afectat în mod deosebit. Atacurile ruse asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră au dus la o scădere cu 36,6% a exporturilor de cereale în luna septembrie, comparativ cu anul precedent.

Venituri din exporturi în valoare de circa 40 de miliarde de dolari sunt în pericol în anul în curs din cauza acestei blocadei, a notat ministrul economiei, Oleksandr Kravcenko.

Chiar și cu zeci de miliarde de euro sub formă de sprijin extern, se estimează că economia Ucrainei va crește cu doar 0,5% - 1,5% în acest an, o scădere față de 1,8% în 2025.

Ajutorul extern întârzie

În cei peste patru ani de lupte intense, Ucraina a reușit să-și mențină stabilitatea macroeconomică și financiară datorită sprijinului fiscal din partea partenerilor occidentali, primind aproape 200 de miliarde de dolari de la începutul invaziei ruse.

Anul acesta însă, o sumă de 29,5 miliarde de dolari sub formă de ajutor extern este în pericol din cauza întârzierilor în adoptarea reformelor, a spus premierul Korețki. Guvernul a amânat cheltuieli de capital în valoare de circa 900 de milioane de dolari până în decembrie, sperând că va fi adoptată legislația necesară reformelor.

Scopul este ca toată legislația necesară să fie adoptată în parlament până la 15 octombrie, a subliniat Korețki. 'Doar atunci vom primi toți banii', a explicat Korețki. 'Acest lucru este absolut vital. Trebuie realizat cât mai curând posibil'.

Parlamentarii ucraineni discută în prezent bugetul pentru anul viitor. Guvernul a propus cheltuieli record pentru apărare, în valoare de 110 miliarde de dolari. Această cifră nu include ajutorul militar direct.

Ministrul de finanțe, Serhii Marcenko, a estimat că deficitul de finanțare pentru bugetul de anul viitor depășește deja 32 de miliarde de dolari. O parte a soluției, în opinia sa, constă în utilizarea activelor rusești înghețate în Europa pentru a finanța bugetul Ucrainei. Țările UE au imobilizat active ale Băncii centrale ruse în valoare de circa 210 miliarde de euro după ce Moscova a invadat Ucraina.

'Ucraina continuă să mobilizeze resurse interne, dar amploarea războiului declanșat de Rusia impune limite clare capacității noastre', a conchis Marcenko pe platforma X. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)