Partidele naționaliste rămân forța dominantă în Bosnia și Herțegovina după alegerile generale care par să aducă puține schimbări politice, conform rezultatelor publicate duminică de Comisia Electorală Centrală (CIK), după numărarea voturilor din peste 90% din secțiile de votare, scrie dpa.

Prezența la vot a atins un minim istoric, scăzând la doar 41,5%, de la 51,5% în 2022.

Bosniacul Denis Becirovic și sârboaica Zeljka Cvijanovic au fost realeși în președinția tripartită a statului. Singura figură nouă este membra croată Darijana Filipovic.

Social-democratul Becirovic a câștigat cursa pentru locul bosniac cu 38,1% din voturi, învingându-l pe Bakir Izetbegovic, liderul partidului naționalist musulman SDA, care a obținut 34%.

Foto: NIDAL SALJIC / EPA

Cvijanovic, o sârboaică ce aparține partidului naționalist de guvernământ SNSD din regiunea administrată de sârbi, a câștigat detașat cu 55,6% din voturi în fața contracandidatului ei, Marinko Bozovic, din partea partidului naționalist moderat SDS, care a primit 26,8%.

Foto: MATEO MARINOVIC / EPA

Odată cu alegerea lui Filipovic, o croată din partidul HDZ BiH, o naționalistă croată intră în cel mai înalt organism de stat al țării. Predecesorul ei, Zeljko Komsic, un social-democrat non-naționalist, nu a mai candidat. Filipovic a câștigat clar locul croat cu 48,2% din voturi împotriva social-democratului Slaven Kovacevic, care a obținut 28,8%.

Micuța țară din Balcani este în mare parte divizată între partidele naționaliste ale bosniacilor majoritar musulmani (aproximativ jumătate din populație), sârbilor ortodocși (o treime) și croaților catolici (15%). Între 1992 și 1995, un război civil declanșat de Serbia s-a soldat cu aproximativ 100.000 de morți și peste 2 milioane de persoane strămutate.

De la sfârșitul războiului, Bosnia și Herțegovina este formată din două entități în mare parte autonome: Federația Bosniei și Herțegovinei (FBiH), populată în principal de croați și bosniaci, și Republica Srpska (RS), locuită predominant de etnici sârbi. Bosnia și Herșegovina este candidată la aderarea la UE de la sfârșitul anului 2022.

O particularitate a legii electorale din Bosnia și Herțegovina este aceea că membrul sârb este ales în partea administrată de sârbi a țării, în timp ce membrii bosniac și croat sunt aleși de toți alegătorii din FBiH. Acest lucru înseamnă că bosniacii pot vota și pe buletinul pentru membrul croat, alegând un croat non-naționalist, fapt care s-a întâmplat în numeroase rânduri în trecut.

Pe lângă conducerea tripartită a statului, alegătorii din Bosnia și Herțegovina au ales duminică și parlamentul federal, parlamentele celor două entități în mare parte autonome (RS și FBiH), președintele din RS și cele 10 parlamente cantonale din FBiH. Din cauza ordinii constituționale complexe și a negocierilor de coaliție care de obicei se prelungesc luni de zile, rezultatele de duminică oferă puține concluzii despre viitorul guvern al statului în ansamblu.

Foto: NIDAL SALJIC / EPA

În partea țării administrată de sârbi, partidul SNSD al liderului autoritar din RS Milorad Dodik și-a consolidat puterea. Candidatul său, Savo Minic, a câștigat clar alegerile prezidențiale, iar SNSD rămâne forța dominantă în parlamentul RS cu 39% din voturi, în creștere față de 34,6% în 2022.

Dodik, care a fost președinte al RS ani la rând, a fost demis din funcție anul trecut de o instanță din Sarajevo din cauza activităților separatiste. În calitate de lider al SNSD, el continuă să acționeze în direcția secesiunii acestei entități de statul bosniac. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Simona Aruştei)