Guvernul Republicii Moldova va propune Parlamentului de la Chișinău declararea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, la nivel național, pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 26 septembrie. Măsura are caracter preventiv și este necesară pentru ca autoritățile să poată interveni rapid în cazul unor perturbări în aprovizionarea cu energie, carburanți și apă, în contextul riscurilor regionale și al deficitului hidrologic sever, se menționează într-un comunicat transmis AGERPRES.

Stările de alertă instituite anterior în cele două sectoare expiră la 25 septembrie. Riscurile care au determinat instituirea acestora se mențin însă, iar odată cu apropierea sezonului rece presiunea asupra sistemului energetic va crește.

În această iarnă, conform textului, circa 59% din necesarul de energie electrică al R.Moldova va trebui acoperit din import. În orele de vârf, necesarul de import este estimat la 400-450 MW, dintre care aproximativ 360 MW reprezintă capacitate garantată.

Referitor la gazele naturale, peste 90% din necesarul pentru sezonul rece este deja contractat. În prezent, nu există un risc de insuficiență a volumelor de gaze, însă evoluția prețurilor pe piețele internaționale generează riscuri financiare și necesită resurse importante pentru achiziții și completarea stocurilor obligatorii, subliniază executivul moldovean.

Situația pe piața carburanților s-a îmbunătățit în urma măsurilor aplicate de autorități. Dacă la începutul lunii august stocurile acopereau aproximativ 3,5 zile de consum și 109 stații raportau lipsa unor produse, în prezent stocurile sunt de circa 10 zile, iar numărul stațiilor care raportează lipsuri a scăzut la mai puțin de 7. Riscurile externe se mențin însă, în contextul perturbărilor de pe piețele regionale și internaționale.

Totodată, Republica Moldova se confruntă cu un deficit hidrologic sever pe Nistru și Prut. Nivelurile scăzute ale apei pot afecta capacitatea de captare și, respectiv, alimentarea populației cu apă potabilă. Cele două sectoare sunt direct interconectate: infrastructura de captare, pompare și tratare a apei depinde de energia electrică, iar seceta reduce, la rândul său, producția de energie hidroelectrică.

Starea de urgență va permite autorităților, atunci când situația o va impune, să adopte măsuri temporare și proporționale pentru menținerea stocurilor și a importurilor de energie și carburanți, protejarea consumatorilor casnici și a infrastructurii critice și asigurarea continuității alimentării cu apă și energie, se arată în comunicat.

Premierul Vasile Tofan a subliniat că guvernul trebuie să se concentreze pe măsurile care ar putea reduce impactul acestor riscuri asupra populației, inclusiv prin revizuirea sprijinului acordat gospodăriilor în sezonul rece. 'În această iarnă va trebui să revedem decizia inițială și să mărim compensațiile față de planurile inițiale. Trebuie să ne asigurăm că acoperim un număr mai mare de gospodării. Anul trecut am acoperit 620 de mii de gospodării și, probabil, în acest an această cifră va fi chiar mai mare. Noi nu putem controla seceta, războiul, penuria de combustibili, însă sunt lucruri pe care le putem controla. În acest sens, ajutorul oferit oamenilor de guvern devine o prioritate absolută', a afirmat el.

Șeful executivului a subliniat că măsurile sunt necesare pentru ca statul să poată reacționa din timp, înainte ca riscurile externe să afecteze direct cetățenii. Obiectivul autorităților este prevenirea penuriilor și a întreruperilor și asigurarea continuității furnizării energiei, căldurii, apei și carburanților, precum și funcționarea neîntreruptă a serviciilor esențiale.

Propunerea privind declararea stării de urgență urmează să fie înaintată Parlamentului pentru examinare și aprobare, se mai spune în document. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Ada Vîlceanu)