Gigantul american Google se confruntă în Austria cu o opoziție față de instalarea primului său centru de date, pe fondul dezbaterii despre costul de mediu al unui sector aflat în expansiune, transmite marți AFP.

'Trebuie să regândim creșterea infinită', a declarat pentru AFP Christina Gruber, care se opune acestei investiții de anvergură într-un orășel din apropierea orașului Linz (nord), pe un teren a cărui dimensiune este asemănătoare cu suprafața a 70 de terenuri de fotbal.

Împotriva viitorului complex de 50 de hectare din Kronstorf, ea a organizat în septembrie un protest în fața clădirii guvernului landului Austria Superioară, la care au participat aproximativ 400 de persoane.

Această artistă în vârstă de 38 de ani este îngrijorată de efectele inteligenței artificiale (AI) asupra încălzirii globale și de cantitatea de apă necesară pentru răcirea centrelor de date. De asemenea, ea denunță o 'lipsă de transparență', regretând că locuitorii nu au fost consultați 'pentru a ști dacă sunt de acord să își sacrifice resursele'.

Primarul localității și guvernul landului nu au răspuns solicitărilor AFP, iar protestatarii deplâng întrebările rămase fără răspuns.

Doar prima fază a proiectului ar putea consuma până la 1,31 TWh de electricitate pe an, conform presei locale, aproximativ consumul anual a 375.000 de gospodării.

Având în vedere că Austria a înregistrat recorduri de temperatură în această vară, ca mare parte din continentul european, regizorul Alex Stockinger, în vârstă de 27 de ani, consideră că 'folosirea a atât de multă electricitate merge în direcția greșită'.

Construcția a început în luna aprilie, cu o primă lopată imortalizată în cadrul unei ceremonii la care au participat aleși locali și reprezentanți ai companiei, urmând ca în 2027 centrul de date să înceapă să funcționeze parțial.

Thomas Stelzer, guvernatorul Austriei Superioare, a declarat atunci că acest centru de date va trimite 'un semnal puternic pentru regiune ca centru de afaceri și inovație'.

O oportunitate frumoasă de dezvoltare pentru un teritoriu aproape de Germania care concentrează deja sectoarele industriale de vârf și reprezintă un motor economic.

Google nu a dezvăluit costul proiectului, descriindu-l doar ca o 'investiție semnificativă' care creează aproximativ o sută de locuri de muncă directe și care va avea un impact important.

Compania tehnologică susține că centrele sale de date se numără printre cele mai eficiente din lume din punct de vedere energetic și că va participa la inițiative locale de sustenabilitate.

Europa este mult în urmă față de China și Statele Unite în ceea ce privește susținerea dezvoltării fulminante a inteligenței artificiale prin construirea de clădiri pline cu servere. Prin urmare, vrea să își tripleze capacitatea în următorii șapte ani, deși există deja sute de situri.

Centrele de date se numără printre sectoarele care înregistrează cea mai rapidă creștere la nivel mondial. Ele singure au consumat aproximativ 68 TWh de electricitate în UE în 2024. Se estimează că acest consum va ajunge aproape să se dubleze, ajungând la 114 TWh până în 2030, adică peste 3% din cererea totală de electricitate a UE, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie.

Protestele se înmulțesc, mai ales în Franța. În Spania, locuitorii regiunii Aragon au inițiat acțiuni în justiție împotriva unui mare proiect al Amazon. Amsterdamul a impus un moratoriu asupra construcțiilor din cauza preocupărilor legate de spațiu și aprovizionarea cu energie. Danemarca, la rândul său, a pus centrele de date pe ultimul loc pe lista sa de priorități pentru racordările la rețea, dorind să prevină o presiune crescută asupra sistemului său electric.

Potrivit Francescăi Musiani, specialistă în internet în cadrul Centrului național de cercetare științifică din Franța, infrastructurile digitale, în mod tradițional 'destul de îndepărtate de viața oamenilor', devin 'mai vizibile din punct de vedere material' odată cu aceste centre de date.

Protestele recente scot în evidență 'o tensiune între expansiunea rapidă a AI și obiectivele climatice', ridicând întrebări mai largi despre guvernanța digitală în Europa.

În luna aprilie, o anchetă realizată de un colectiv de jurnaliști a acuzat Bruxelles-ul că a permis giganților tehnologici să păstreze secrete consecințele ecologice ale proiectelor lor.

Luni, UE a propus un sistem fără precedent de notare a amprentei de mediu a 'centrelor de date'. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Ada Vîlceanu)