Principalul punct pe ordinea de zi a sesiunii din septembrie a Parlamentului European este discursul președintei Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, despre starea Uniunii Europene, în cadrul căruia aceasta va prezenta prioritățile executivului UE pentru anul care urmează, dar nu vor lipsi și subiectele de actualitate precum protejarea instituțiilor europene de ingerințe străine, accelerarea investițiilor în domeniul apărării și combaterea atacurilor hibride împotriva infrastructurii UE.

Președinta CE, Ursula von der Leyen, susține acest discurs considerat foarte important miercuri, 16 septembrie, în plenul PE reunit la Strasbourg, de la ora locală 09:00 (10:00 ora României), în prezența premierului Canadei, Mark Carney, care va participa la dezbatere în calitate de invitat. Carney va susține și el un discurs în plenul PE, joi, în ultima zi a sesiunii.

În discursul său, se preconizează că Ursula von der Leyen va prezenta impactul activității Comisiei din ultimul an și planurile sale pentru viitor. Ea urmează să se concentreze asupra apărării și securității europene, a sprijinului continuu acordat Ucrainei de către UE în contextul războiului de agresiune al Rusiei, a situației din Orientul Mijlociu, a competitivității și a locurilor de muncă, a luptei împotriva schimbărilor climatice, a următorului buget pe termen lung al UE după 2027, a rezilienței democratice, a gestionării migrației și a modalităților de protejare a valorilor fundamentale ale UE, informează PE în newsletterul său despre sesiunea care urmează.

În reacțiile lor, eurodeputații vor evalua activitatea Comisiei și planurile sale pentru anul următor, prezentându-și, în același timp, propriile priorități. Dezbaterea anuală privind starea Uniunii are scopul declarat de a le permite europarlamentarilor să aibă un cuvânt de spus în orientarea politicii UE.

Marți, eurodeputații vor dezbate și vor vota un raport pregătit de comisia specială a Parlamentului European privind Scutul european pentru democrație (EUDS), care va prezenta recomandări concrete pentru protejarea instituțiilor democratice ale UE împotriva ingerințelor răuvoitoare, a atacurilor hibride și a campaniilor de dezinformare. Proiectul de text sprijină crearea unei entități centralizate a UE pentru a combate aceste amenințări, subliniind că aceasta ar trebui să aibă un mandat și un buget clare. Eurodeputații subliniază, de asemenea, importanța protejării mass-mediei libere și independente, a aplicării normelor digitale existente și a reducerii dependenței de tehnologia controlată de entități din țări terțe în sectoarele critice. Raportul abordează protecția infrastructurii critice, suveranitatea digitală, reziliența societății civile și pregătirea civilă. Eurodeputații propun sancțiuni extinse împotriva facilitatorilor dezinformării și măsuri de protejare a integrității electorale, inclusiv clasificarea drept critică a infrastructurii electorale a Europei.

Tot marți, eurodeputații vor dezbate recentele atacuri hibride orchestrate de Rusia și interpușii săi împotriva statelor membre ale UE, cu șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas. Dezbaterea va fi urmată miercuri de votul asupra unui raport din proprie inițiativă pregătit de Comisia pentru securitate și apărare (SEDE), care afirmă că intensitatea și amploarea atacurilor hibride împotriva UE au crescut semnificativ de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Deputații europeni spun că aceste atacuri vizează nu numai să creeze haos și să destabilizeze statele membre ale UE, ci și să submineze integritatea democratică, să manipuleze procesele decizionale, să adâncească diviziunile politice și să slăbească coeziunea socială. Aceștia solicită eforturi europene mai mari pentru a contracara astfel de tactici, a proteja active și infrastructuri vitale și a combate dezinformarea și manipularea informațiilor străine. Eurodeputații subliniază că Europa trebuie să stabilească capabilități cibernetice suverane pentru detectare, atribuire și răspuns, inclusiv capabilități ofensive.

Miercuri vor avea loc voturile finale ale legislației menite să accelereze investițiile în domeniul apărării și să îmbunătățească capacitatea de reacție a UE la provocările de securitate. Pachetul de propuneri legislative, care face parte din măsurile de simplificare ale UE 'Omnibus V', a fost convenit informal între eurodeputați și Consiliu în iunie 2026. Acesta este conceput pentru a accelera aprobarea autorizațiilor pentru proiectele din domeniul apărării și exportul de echipamente de apărare între țările UE. Pachetul urmărește, de asemenea, să simplifice procedurile de achiziții publice în materie de securitate și apărare și cooperarea UE în materie de contracte de apărare, să se asigure că reglementările UE privind substanțele chimice țin seama în mod corespunzător de cerințele în materie de apărare și să simplifice punerea în aplicare a Fondului european de apărare (FEA).

Joi, PE urmează să solicite platformelor de comunicare socială să interzică cele mai dăunătoare practici ce creează dependență și să atenueze impactul așa-numitului 'design persuasiv'. Raportul pe care eurodeputații îl vor vota în plen, pregătit de Comisia pentru cultură și educație, îndeamnă companiile să garanteze că utilizarea platformelor - și a mediului online pe scară mai largă - este sigură pentru copii și tineri. Aceștia solicită mai multă transparență în ceea ce privește sistemele algoritmice și o mai bună asigurare a respectării legislației UE existente. Potrivit textului, implicarea familiilor, a școlilor și a cadrelor didactice este esențială.

Nu în ultimul rând, pe agenda sesiunii PE se vor afla și o serie de subiecte de actualitate, precum 'Situația din Ceuta și protecția frontierelor externe ale UE' și 'Glorificarea crimelor de război în Serbia', ambele dezbătute marți. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)