NATO a detectat în primăvara aceasta submarine rusești care încercau să desfășoare o armă secretă pentru dezafectarea unor cabluri maritime vitale de mare adâncime în apropiere de arhipelagul norvegian Svalbard, informează joi agenția Reuters pe baza a două surse oficiale care au solicitat să nu li se dezvăluie identitatea.

Operațiunea secretă a Rusiei, care ar fi trebuit să nu lase niciun indiciu privind autorii, a fost efectuată de GUGI, directoratul de la Moscova pentru războiul submarin. Era vorba de o simulare cu ajutorul unor submarine echipate cu tehnologie sofisticată și distructivă.

Forțele navale ale Regatului Unit, Norvegiei și Statelor Unite au urmărit și interceptat navele rusești pe mare, împiedicându-le să își încheie exercițiul și obligându-le în cele din urmă să părăsească zona.

Britanicii și norvegienii au anunțat în aprilie că au descoperit o operațiune secretă a Rusiei în apele arctice, dar nu au precizat la vremea respectivă că este vorba de o armă nouă, nici unde a avut loc operațiunea și nici că au fost implicați și americanii.

Confruntarea maritimă are loc în contextul temerilor unor oficiali occidentali din domeniul informațiilor că Kremlinul își intensifică operațiunile de sabotaj în Europa și se pregătește de un conflict cu NATO. Unii analiști din Statele Unite sunt tot mai îngrijorați de posibilitatea ca Rusia să pună la încercare Alianța nord-atlantică, mai exact Articolul 5 din Tratatul din 1949, conform căruia un atac împotriva unuia din statele membre este considerat un atac împotriva tuturor.

În cadrul eforturilor respective ale Moscovei, distrugerea unor cabluri submarine ar putea juca un rol critic, afirmă oficialii occidentali cu care a discutat Reuters.

Cablurile vizate nu sunt mai groase decât un furtun de grădină; sunt amplasate pe fundul mării sau îngropate superficial în acesta și asigură conectarea mondială la internet și tranzacțiile financiare internaționale. Importanța lor economică și strategică le-a transformat în ținte în timpul unor conflicte din trecut, inclusiv în cele două războaie mondiale, când au jucat un rol vital în transmiterea ordinelor pe cale telegrafică sau telefonică.

Două cabluri submarine din fibră optică, lungi de 1400 de km, leagă arhipelagul Svalbard de Norvegia. Traseul lor ajunge la o adâncime de până la 2700 de metri sub apă. Prin aceste cabluri trec volume imense de date din satelit descărcate la stația SvalSat de la sol, cea mai mare din lume, componentă a Rețelei pentru Spațiul Apropiat a NASA, agenția aerospațială a SUA.

Ministerul rus de externe nu a comentat informația Reuters. Agenția menționează că Kremlinul dezminte întotdeauna efectuarea de operațiuni de sabotaj în țări membre ale NATO și pregătirea unei confruntări.

În paralel cu confruntarea pe mare, oficiali britanic și norvegieni au prezentat la Moscova dovezile găsite, pentru a arăta că noua tehnologie rusească este cunoscută și a determina astfel Rusia să ezite înainte de a o folosi, au afirmat oficialii occidentali citați de Reuters.

Rusia nu a deteriorat efectiv niciun cablu. Exercițiul a vizat simularea desfășurării tehnologiei respective în cazul unui conflict cu NATO, susțin sursele respective fără a da detalii despre modul în care funcționează arma în cauză.

'Prin operațiunea noastră comună, am transmis Rusiei un mesaj clar că nu poate acționa în secret', a declarat într-un comunicat ministrul norvegian al apărării, Tore Sandvik. El a adăugat că 'am clarificat fără echivoc pentru autoritățile rusești că orice încercare de a viza infrastructura noastră critică va fi detectată și vor fi consecințe ca răspuns. Nu este în interesul nimănui să escaladeze tensiunile în Nordul îndepărtat'.

Unul din oficialii occidentali a explicat că orice escaladare între Rusia și NATO ar putea evidenția rapid importanța strategică a apelor arctice dintre extremitatea sudică a arhipelagului Svalbard și coasta de nord a Norvegiei, zonă cunoscută sub numele de 'Bear Gap', în mijlocul căreia se află Insula Urșilor (Bjornoja în norvegiană, Bear Island în engleză - n. red.). Submarinele rusești cu baza în Peninsula Kola trebuie să treacă pe acolo pentru a ajunge la insula vulcanică norvegiană Jan Mayen.

Aliații din NATO s-au concentrat asupra securității infrastructurii submarine după ce trei din cele patru oleoducte Nord Stream din Marea Baltică, prin care se putea transporta petrol din Rusia în Germania, au fost distruse în 2022. Ucraina, care fusese invadată de Rusia cu puțin timp înainte, a negat orice implicare în sabotajul respectiv.

Din 2023, mai multe nave au trecut încet pe deasupra unor infrastructuri submarine sau prin apropiere de acestea, cartografiind traseele unor conducte, cabluri electrice și de telecomunicații. Monitorizarea infrastructurilor din apele internaționale nu este ilegală, dar experții în securitate consideră cartografierea detaliată o pregătire pentru sabotaje.

Activitățile respective și suspiciunile de interferențe cu mai multe cabluri au declanșat noi inițiative în ianuarie anul trecut, inclusiv crearea sistemului de monitorizare Baltic Sentry (Santinela Baltică) a NATO și operațiunea Nordic Warden (Gardianul Nordic) condusă de Regatul Unit. Marinele militare aliate cooperează pentru patrularea mai intensă în zonele unde există infrastructuri vitale.

'Aprecierea actuală este că Rusia și China sunt probabil amenințările submarine cele mai active și critice', a afirmat Ami Daniel, directorul companiei Windward din domeniul securității maritime și al informațiilor bazate pe inteligența artificială.

'În ultimii 25 de ani, Europa a făcut două lucruri simultan. Și-a extins dramatic dependența de infrastructura de pe fundul mărilor și și-a redus dramatic capacitatea de a protejea această infrastructură', a avertizat Bruce Jones, cercetător în cadrul grupului de reflecție Institutul Brookings. 'Acum reconstruiește cu întârziere, în fața unei amenințări rusești în creștere rapidă', a observat el. AGERPRES/(AS - redactor: Marius Hosu, editor online: Simona Aruştei)