Un program de finanțare al Statelor Unite pentru organizațiile europene care urmăresc prioritățile președinției Trump va exclude grupurile franceze, din cauza sensibilităților legate de amestecul extern în alegerile prezidențiale din Franța, de anul viitor, transmite joi în exclusivitate agenția Reuters, citând două surse confidențiale.

Potrivit uneia din aceste surse, decizia le-a fost deja comunicată oficialilor de la Paris și constituie o recunoaștere a Washingtonului că relațiile economice bilaterale ar putea fi periclitate de finanțarea organizațiilor aliniate cu MAGA - mișcarea Make America Great Again (Faceți America măreață din nou) a președintelui american Donald Trump.

Guvernul Statelor Unite încearcă să sprijine partidele de extremă dreaptă din întreaga Europă, acuzându-i pe liderii de centru că urmăresc 'anularea civilizației' și 'subminarea proceselor democratice'.

Prin programul de granturi (fonduri nerambursabile), Biroul pentru Democrație, Drepturile Omului și Muncă (DRL) al Departamentului de Stat american oferă între 1-3 milioane de dolari organizațiilor care promovează 'întărirea și dezvoltarea rezistenței democratice, statul de drept, libertatea de exprimare și libertatea presei și apărarea drepturilor omului în Europa', arată directivele din 13 iulie ale DRL privind finanțarea.

Sunt eligibile și grupurile preocupate de 'problemele de suveranitate națională, migrație, cenzură și folosire abuzivă a instrumentelor juridice'.

În Franța, unde vor avea loc în aprilie-mai 2027 alegeri, se resimte o îngrijorare tot mai mare față de posibilul amestec al SUA în procesul electoral. Partidul de extremă dreapta Adunarea Națională (RN) condus de Marine Le Pen, care ar putea ajunge la putere, a promis o reformă constituțională care să permită extinderea deportărilor, restricționarea dreptului la cetățenie prin naștere și acordarea priorității la serviciile publice pentru cetățenii francezi.

În iulie, la numai câteva zile după ce DRL și-a publicat anunțul privind finanțarea, ministrul francez de externe Jean-Noel Barrot a reacționat scriind pe X: 'Franța și europenii nu vor tolera nicio încercare de amestec străin în procesele lor electorale, indiferent din partea cui'.

Un francez care a solicitat fonduri americane a declarat agenției Reuters, sub rezerva anonimatului, că organizația sa voia un milion de dolari pentru inițiative legate de combaterea cenzurii și libertatea de exprimare, dar a fost informată recent că grupurile din Franța sunt excluse din cauza temerilor privind amestecul străin.

El a afirmat că oficialii din SUA erau în special îngrijorați că activitățile cu finanțare americană ar putea intra în conflict cu un proiect de lege prin care Franța ar înăspri pedepsele pentru dezinformarea online și amestecul străin în procesele electorale. Propunerea legislativă respectivă, susținută de guvern, a urmat o procedură accelerată și este în prezent pe rolul Senatului.

Termenul-limită anunțat de DRL a expirat în august, dar sursa franceză a Reuters a afirmat că organizația sa ar putea fi mutată, eventual la Bruxelles, pentru a se califica la finanțări viitoare.

Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat de la Washington a refuzat să răspundă la întrebarea dacă grupurile franceze sunt excluse, afirmând că 'programele sunt încă în curs de dezbatere' și instituția sa 'nu comentează discuții diplomatice private'.

Ministerul de externe de la Paris nu a răspuns solicitării Reuters.

Surse ale agenției afirmă că oficiali de rang înalt din Departamentul de Stat cunoscuți pentru pozițiile MAGA au încercat să promoveze o linie mai dură față de Franța în privința libertății de exprimare și a reglementărilor în domeniul tehnologic, dar li s-au opus alți oficiali din SUA, îngrijorați de posibilele repercusiuni negative pentru companiile americane care fac afaceri importante cu francezii.

Statele Unite sunt cel mai mare investitor străin din Franța; în 2024, americanii au investit în economia franceză 107,9 miliarde de dolari, iar comerțul bilateral - produse și servicii - s-a ridicat la 160,9 miliarde de dolari, arată datele guvernului de la Washington.

Relațiile diplomatice bilaterale sunt însă într-un punct de minim, apreciază Reuters. Pe lângă subiectele legate de taxele vamale, de războiul cu Iranul și de amenințările pentru suveranitatea Europei, SUA nu au acreditat încă un nou ambasador francez, după ce au fost criticate de Franța privind drepturile omului.

Francezii au fost deranjați și de vizita la Paris făcută anul trecut de oficiali din DRL pentru a o sprijini pe Le Pen după ce o instanță i-a interzis să candideze la alegerile prezidențiale din 2027, în cadrul unui presupus 'război judiciar' împotriva conservatorilor. AGERPRES/(AS - redactor: Marius Hosu, editor online: Simona Aruştei)