Europa are în lunile următoare un calendar electoral în care principala necunoscută este forța extremei-drepte care este în ascensiune pe tot continentul și care, dacă unele predicții se adeveresc, ar putea intra în guvernul Spaniei și să obțină chiar președinția Franței, relatează joi agenția EFE.

Partidele naționaliste, cu discursuri dure anti-imigrație, negaționiste ale schimbărilor climatice, anti-LGBT și proruse - sau mai puțin dispuse să continue susținerea Ucrainei în războiul cu Rusia -, fac deja parte din mai multe guverne naționale și regionale în Europa, iar sondajele sugerează că prezența lor instituțională nu va face decât să crească.

Rămâne de văzut dacă aceste partide rezistă în fața 'cordoanelor sanitare' - tactica prin care partidele pro-UE atât de stânga, cât și de dreapta exclud orice alianță cu cele naționaliste, cordoane care încep să se fisureze -, care vor fi performanțele guvernelor de coaliție la care participă deja extrema-dreaptă și ce viitor au noile forțe ale extremei-drepte care au început să apară în țări precum Italia.

Începând din 13 septembrie, odată cu alegerile parlamentare din Suedia, până la al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Franța din mai 2027, europenii vor trebui să răspundă la urne tuturor acestor întrebări.

- 13 septembrie, alegeri parlamentare în Suedia -

Premierul Ulf Kristersson, care conduce o coaliție de dreapta ce guvernează cu sprijinul extremei-drepte, se confruntă cu un scrutin în care favoriții sunt social-democrații, aflați în prezent în opoziție.

Sondajele sugerează că formațiunea de extremă-dreapta Democrații Suedezi ar putea obține circa 20% din voturi, aproximativ la fel ca la alegerile anterioare.

- 20 septembrie, alegeri regionale în landurile germane Mecklenburg-Pomerania Occidentală și Berlin

După ce partidul de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a obținut cel mai bun rezultat al său până în prezent duminică la alegerile din landul estic Saxonia-Anhalt, unde puțin i-a lipsit să câștige majoritatea absolută, alte alegeri regionale vor urma pe 20 septembrie în Mecklenburg-Pomerania Occidentală și la Berlin.

În landul Mecklenburg-Pomerania Occidentală AfD conduce în sondaje, dar este departe de a obține majoritatea absolută, iar o coaliție formată din formațiuni progresiste pro-UE, respectiv Partidul Social-Democrat (SPD), Verzii și Stânga (Die Linke) ar avea suficiente mandate în legislativul regional pentru a guverna.

În orașul-stat Berlin sondajele arată Stânga (Die Linke) în creștere, partid care ar putea conduce o coaliție tripartită cu Verzii și SPD, în timp ce AfD ar ajunge abia pe locul trei.

Noi alegeri regionale sunt programate în primăvară în landurile Saarland, Schleswig-Holstein, Renania de Nord-Westfalia și Bremen.

- 27 septembrie , alegeri municipale la Cracovia, în Polonia -

Deși principalul partid naționalist polonez, Confederația, nu a reușit să strângă semnăturile necesare pentru a participa la alegerile municipale din al doilea oraș ca mărime al Poloniei, aceste alegeri vor servi ca barometru pentru evaluarea popularității guvernului de la Varșovia, condus de liberalul Donald Tusk.

Alegerile generale s-ar putea desfășura în Polonia anticipat față de termenul limită de 11 noiembrie 2027, iar sondajele indică o creștere a popularității extremei-drepte.

Cele două principale formațiuni naționaliste poloneze, Confederația și Coroana Poloneză, sunt cotate împreună în aceste sondaje cu circa 25% din intențiile de vot. Dacă la acest procent se adaugă cele 22% intenții de vot pentru partidul conservator Lege și Justiție (PiS), revenirea unui guvern naționalist la Varșovia nu poate fi exclusă.

- 3 octombrie, alegeri parlamentare în Letonia -

La alegerile legislative din Letonia partidul de centru-dreapta al actualului prim-ministru Andris Kulbergs este favorit, în timp ce partidul conservator și naționalist Letonia Întâi ar urma să obțină între 8,5% și 13% din voturi.

- 4 octombrie, alegeri generale în Bosnia-Herțegovina -

Vor fi aleși cei trei membri ai președinției colegiale, membrii parlamentului statal și ai parlamentelor celor două entități ale țării, Republica Srpska și Federația Bosniei și Herțegovinei, precum și liderii acestora.

Se așteaptă ca Alianța Social-Democraților Independenți (SNSD), formațiune naționalistă și pro-rusă, să își mențină poziția dominantă în Republica Srpska, entitatea sârbilor bosniaci.

- 9 și 10 octombrie, alegeri municipale și alegeri parțiale pentru Senat în Republica Cehă -

Sondajele anticipează o victorie - cu circa 24% - a partidului Alianța Cetățenilor Nemulțumiți (ANO), partidul de guvernământ al premierului Andrej Babis, care a format o coalițe de guvernare cu alte două partide naționaliste și eurosceptice, respectiv Libertate și Democrație Directă (SPD) și Motoriștii, acestea din urmă având în plus șanse să intre în Consiliul Local al capitalei Praga.

- 4 octombrie, alegeri regionale și municipale în Slovacia -

Aceste alegeri vor fi un test pentru popularitatea actualei coaliții de guvernare, condusă de social-democrați cu orientare naționalistă, înaintea alegerilor generale care vor avea loc anul viitor, la o dată ce urmează să fie stabilită.

Spre deosebire de partidele social-democrate europene, care de obicei au orientări progresiste, partidul slovac de guvernământ Smer, condus de premierul Robert Fico, este un partid conservator cu poziții naționaliste și eurosceptice, care se opune migrației ilegale și politicilor favorabile LGBT, dar în politica economică rămâne fidel principiilor social-democrate de intervenție a statului și protecției sociale.

Conform celor mai recente sondaje, ar putea să intre în parlament și partidul naționalist Republica, cu un discurs clar de extremă-dreapta, critic la adresa NATO și a migrației ilegale cu care se confruntă UE.

- 25 octombrie, alegeri legislative anticipate în Serbia -

Partidul Progresist Sârb (SNS), formațiunea de guvernământ a președintelui Aleksandar Vucic și care, contrar numelui său, este un partid naționalist, deși se definește ca fiind pro-european și conservator de centru-dreapta, și-a consolidat tot mai mult poziția prin discursuri evident naționaliste și pro-ruse.

De asemenea, în actualul legislativ, 27 din cele 250 de mandate sunt deținute de deputați considerați de extremă-dreapta și proveniți din patru partide.

- 25 octombrie, primul tur al alegerilor prezidențiale în Bulgaria -

Pe lângă cele prezidențiale, alegerile municipale vor avea loc înainte de sfârșitul anului, la o dată ce nu a fost încă stabilită. Micul partid naționalist Renașterea participă la ambele alegeri, dar nu pare să aibă perspective de a juca un rol cheie.

- 15 noiembrie, alegeri municipale în Slovenia -

Pe partea dreaptă a eșichierului politic, cel mai mare partid este formațiunea de guvernământ SDS, care, deși face parte din Partidul Popular European (PPE), apără și poziții de extremă-dreapta. Micul partid de extremă-dreapta Resni.ca, ce deține în prezent 5 din cele 90 de locuri în parlament, va participa de asemenea la alegeri.

- 7 martie 2027, alegeri parlamentare în Estonia -

Partidul centru-dreapta Isamaa conduce în prezent în sondaje, urmat de liberali și social-democrați, în timp ce partidul de extremă-dreapta EKRE ar ocupa locul cinci, cu 12,6-13,5% din voturi.

- 15 aprilie-15 iunie 2027, alegeri municipale în Italia, apoi cele generale -

Italia va avea anul viitor atât alegeri generale, cât și locale, dar încă nu au fost anunțate datele.

Perioada legală pentru alegerile municipale este stabilită între 15 aprilie și 15 iunie, iar termenul constituțional pentru alegerile generale este toamna anului 2027, deși ideea organizării acestora mai devreme, în primăvară, câștigă teren.

Premierul Giorgia Meloni, care a câștigat alegerile legislative precedente pe o platformă mai degrabă de extremă-dreapta, dar care odată ajunsă la putere s-a apropiat de Bruxelles, abordează alegerile din 2027 de pe poziția de prim-ministru cu cea mai lungă perioadă în această funcție în Italia postbelică, însă cu o coaliție slăbită de erodarea popularității partenerilor săi și de apariția unui partid autentic de extremă-dreapta, Viitorul Național, condus de general în rezervă Roberto Vannaci.

- 18 aprilie și 2 mai, alegeri prezidențiale în Franța -

La alegerile prezidențiale din aprilie-mai 2027 una dintre principalele opțiuni ale extremei-drepte franceze rămâne Marine Le Pen, care ar fi astfel la a patra încercare de a ajunge la Palatul Elysee.

Deși ea conduce în sondaje, rezultatul rămâne deschis, mai ales că încă nu au fost stabiliți toți candidații, iar configurația celui de-al doilea tur, în care se confruntă primii doi candidați cu cele mai multe voturi, va fi decisivă.

- 18 aprilie 2027, alegeri parlamentare în Finlanda -

Toate sondajele indică Partidul Social-Democrat (SDP), de opoziție, ca favorit. O victorie a SDP ar putea însemna plecarea din guvern a partidului de extremă-dreapta Adevărații Finlandezi și formarea unei coaliții de centru-stânga.

Partidul Adevărații Finlandezi este în prezent a doua forță politică din țara nordică și a guvernat din 2023 în coaliție cu conservatorii, creștin-democrații și cu Partidul Popular Suedez. Dar sondajele prevăd că acest partid de extremă-dreapta va cădea pe locul trei sau patru.

- 23 mai 2027, alegeri municipale și regionale în Spania, plus legislative la o dată incertă -

Premierul socialist Pedro Sanchez a declarat că nu va organiza alegerile generale - care trebuie să se desfășoare înainte de 22 august - în același timp cu alegerile municipale și regionale, în urma cărora Partidul Popular, care guvernează deja în mai multe orașe și regiuni împreună cu partidul de extremă-dreapta Vox, și-ar putea consolida prezența instituțională.

Opoziția și unii dintre partenerii săi parlamentari îi cer lui Sanchez să convoace alegerile generale cât mai curând posibil. Dacă el nu reușește nici anul acesta să obțină adoptarea bugetului pentru anul viitor, atunci este posibilă organizarea alegerilor legislative în primăvară.

Însă toate sondajele arată că formațiunea conservatoare Partidul Popular și Vox ar câștiga lejer și ar putea forma guvernul.

- Primăvara lui 2027, alegeri generale în Grecia -

'Soluția Greacă', principala formațiune de extremă-dreaptă din Grecia, ar putea, conform sondajelor, să-și crească numărul mandatelor parlamentare de la 12, în prezent, la 25, devenind al patrulea partid ca mărime în legislativ.

Tot conform sondajelor, partidul naționalist și conservator Foni Logikis (Vocea Rațiunii în greacă) ar putea accede în premieră în legislativ. În schimb, partidul religios Niki, în prezent cu 10 mandate, s-ar putea să nu mai intre în parlament.

- Primăvara lui 2027, alegeri municipale în Lituania -

Lituania este guvernată de o coaliție condusă de social-democrați, care a inclus temporar și partidul naționalist de dreapta Zori de Nemunas, ulterior exclus din guvern.

Conform sondajelor publicate până în prezent, partidul Zori de Nemunas nu ar obține rezultate semnificative în capitala Vilnius sau în alte orașe importante.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Anda Badea)