Suedezii merg la urne duminică în cadrul unor alegeri extrem de disputate, care au devenit, în fapt, un referendum privind cu privire la intrarea la guvernare a partidului de extremă-dreapta Democrații Suedezi, care și-ar consolida astfel parcursul de la statutul de paria la cel de partener de încredere într-o țară considerată cândva una dintre cele mai liberale din Europa, relatează vineri Reuters.

Partidul, care își are originile în mediile neonaziste, este creditat cu aproximativ 19% din voturi conform celor mai recente sondaje, iar coaliția de centru-dreapta aflată la guvernare - un guvern minoritar - și-a exprimat intenția de a-l coopta în blocul său politic pentru a-i asigura premierului Ulf Kristersson un al doilea mandat.

'Am convenit să candidăm pe baza unei platforme care vizează formarea unui guvern comun, susținut de o majoritate, și că eu voi conduce acest guvern', a declarat Kristersson pentru Reuters în timpul campaniei electorale, la sfârșitul lunii august.

Alegerile vor arăta dacă alegătorii suedezi doresc să amplifice virajul politic ce a bulversat deja decenii de consens privind imigrația și identitatea națională, transformând una dintre cele mai deschise societăți din Europa într-un teren de testare pentru politici mai stricte în domeniul integrării, cetățeniei și controlului la frontiere.

Kristersson a atribuit colaborării sale parlamentare cu liderul Democraților Suedezi, Jimmie Akesson - începută în 2022 - rezultate precum creșterea economică, scăderea prețurilor la energie și alimente, reducerea infracționalității asociate bandelor și a incidentelor armate, precum și scăderea numărului de cereri de azil la niveluri minime record. El a promis să consolideze această colaborare după scrutinul din 13 septembrie și să ofere partidului portofolii în cadrul guvernului.

În ultimii patru ani, guvernul a eliminat dreptul de ședere permanentă pentru refugiați, a înăsprit normele privind asistența socială și a intensificat expulzările persoanelor fără drept de ședere.

Numărul cererilor de azil a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii 40 de ani și, deși Kristersson afirmă că accentul se va pune acum pe integrare, partidul Democrații Suedezi dorește să meargă mai departe.

'În Suedia, cultura suedeză, limba suedeză, legile suedeze, normele suedeze, morala suedeză și tradițiile suedeze sunt cele care se aplică', a declarat pentru Reuters Mattias Karlsson, parlamentar al Democraților Suedezi și unul dintre cei mai apropiați aliați ai lui Akesson.

'Dacă nu poți accepta acest lucru, trebuie să-ți găsești un alt loc unde să trăiești', conchide acesta.

În ciuda consensului privind politicile stricte de imigrație, mulți suedezi resimt în continuare o profundă neliniște față de extrema dreaptă, iar sondajele indică o cursă electorală extrem de strânsă; opoziția de centru-stânga - care o susține pe lidera social-democrată Magdalena Andersson pentru funcția de prim-ministru - deține un avans mic, dar care se restrânge.

'Dacă Democrații Suedezi intră la guvernare, acest lucru ar avea un impact extrem de negativ asupra idealurilor liberale ale țării noastre', a declarat Birgitta Ohlsson, ministru pentru afaceri europene între 2010 și 2014 și, în prezent, parlamentar din partea Partidului de Centru. 'Am văzut deja efectele cât timp s-au aflat în afara guvernului, iar situația ar fi de zece ori mai gravă', a adăugat ea.

Ascensiunea extremei drepte a remodelat peisajul politic al Europei: astfel de partide împart deja puterea în țări precum Finlanda, Italia, Croația și Republica Cehă, generând totodată provocări tot mai mari în Franța și Germania.

Partidul Democrații Suedezi (Sverigedemokraterna), condus de Akesson, a fost în ultimii patru ani principalul susținător parlamentar al lui Kristersson, iar unii analiști consideră că aceste alegeri ar putea reprezenta mai puțin un moment de cotitură și mai degrabă o recunoaștere a succesului lui Akesson în efortul de a scăpa partidul de trecutul său extremist. Formațiunea și-a cerut scuze în 2025 pentru opiniile neonaziste și antisemite din trecut.

'Alegerile sunt un referendum privind partidul Democrații Suedezi; dacă vom continua să urmăm o cale de extremă-dreapta', a declarat pentru Reuters Jan Guillou, scriitor și comentator politic.

Politici care, în urmă cu un deceniu, ar fi fost considerate de mulți suedezi drept o respingere a valorilor liberale ale țării au ajuns să fie acceptate de o mare parte a spectrului politic. De asemenea, blocurile politice și-au apropiat pozițiile în câteva domenii de interes major pentru alegători, ambele promițând consolidarea statului social, continuarea sprijinului pentru Ucraina, reînarmarea și măsuri pentru atenuarea crizei costului vieții, care a afectat grav multe gospodării.

'Cred că vom asista la o normalizare continuă a partidului Democrații Suedezi', a afirmat Lars Tragardh, istoric și autor care a coordonat elaborarea unei liste guvernamentale a patrimoniului cultural - inițiativă criticată la acea vreme de unii ca fiind prea restrictivă și excluzivă. 'Este timpul să temperăm isteria.'

Criticii se tem însă că promisiunile Democraților Suedezi de a pune capăt multiculturalismului, de a restaura valorile tradiționale suedeze și de a interzice anumite forme de vestimentație musulmană ar putea adânci divizările sociale și ar putea deplasa centrul de greutate al politicii și mai mult spre dreapta.

Chiar dacă va câștiga, Magdalena Andersson se va confrunta cu o sarcină dificilă în încercarea de a forma o coaliție stabilă. Cele patru partide de opoziție - Social-democrații, Verzii, Partidul de Stânga și Partidul de Centru - sunt, în linii mari, de acord cu sporirea bunăstării sociale și a cheltuielilor publice. Totuși, ele au opinii divergente asupra unor politici-cheie - de la impozitarea miliardarilor până la chestiunea construirii unor noi reactoare nucleare în Suedia -, iar Partidul de Centru refuză să facă parte din același guvern cu Partidul Stângii.AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor online: Anda Badea)