SUA intenționează să revoce mii de vize turistice și de afaceri ale celor care ulterior solicită azil
Guvernul SUA intenționează să revoce vizele turistice și de afaceri ale miilor de persoane care, după obținerea acestor permise și după ce au intrat în țară, au depus cereri de azil, informează marți EFE.
Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Piggott, a confirmat planul într-un mesaj transmis către EFE.
''Ne coordonăm cu Departamentul pentru Securitate Internă pentru a identifica și revoca vizele de non-migranți ale cetățenilor străini care au venit în Statele Unite pretinzând că sunt vizitatori temporari, dar care apoi au solicitat azil pentru a rămâne aici permanent'', a explicat Piggott în mesaj.
''Aceste tipuri de vize sunt emise cu înțelegerea clară că sunt destinate celor care intenționează să se întoarcă în țara lor de origine. Obținerea unei vize pentru a solicita azil este o fraudă, ceea ce reprezintă motiv de revocare a vizei'', a adăugat oficialul american în mesaj, în care a subliniat totodată mesajul promovat de administrația președintelui Donald Trump, și anume că o viză americană ''este un privilegiu, nu un drept''.
Planul ar afecta vizele B1 și B2, emise pentru călătorii în scop de afaceri și respectiv turism.
Declarațiile lui Piggott vin după ce agenția Associated Press - care cita ca surse documente de la Departamentul de Stat și doi oficiali americani - a relatat că acest plan ar putea afecta până la 200.000 de străini care au solicitat sau sunt în curs de a solicita azil în Statele Unite începând din 2016, o măsură care, dacă va fi implementată, ar reprezenta cea mai mare campanie de revocare de vize din istoria țării.
Revocările vizelor nu ar duce neapărat la deportarea imediată, potrivit AP, citată de Reuters.
Majoritatea celor cu dosare de azil în curs de analiză ar fi reîncadrați într-o altă categorie, dar și-ar pierde statutul de călători în scop de afaceri sau de turism, se arată în relatarea AP.
Luni, secretarul de stat adjunct Christopher Landau a postat pe platforma X că sistemul american de imigrație ''a fost mult timp inundat de cereri de azil frivole''.
Departamentul de Stat al SUA a anunțat la începutul acestei luni că a revocat peste 175.000 de vize ale unor cetățeni străini în timpul administrației Trump, amintește Reuters.
Ca parte a campaniei sale de deportare a milioane de imigranți de la revenirea lui Trump la putere în ianuarie 2025, guvernul SUA a crescut progresiv restricțiile pentru solicitanții tuturor tipurilor de vize, cu scopul - potrivit oficialilor americani - de a îmbunătăți securitatea internă.
Grupurile pentru drepturile omului spun că aceste măsuri au încălcat libertatea de exprimare și drepturile la un proces echitabil și au creat un mediu nesigur, în special pentru minoritățile etnice, care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la profilarea rasială, potrivit Reuters.
Separat, administrația Trump intenționează să adauge o nouă taxă de 103.265 de dolari la programul de vize H-1B, care se aplică lucrătorilor angajați în Statele Unite, la câteva luni după ce un judecător federal a anulat încercarea anterioară a guvernului SUA de a impune o taxă de 100.000 de dolari în momentul solicitării acestui tip de viză, potrivit unui document al Departamentului pentru Securitate Internă, accesat de EFE luni.
În propunerea de regulament publicată luni, administrația a declarat că taxa va fi folosită pentru 'recuperarea' costurilor de funcționare a sistemului de imigrare și va încuraja companiile să angajeze lucrători americani și să îi plătească mai mult.
Propunerea nu este definitivă, iar procesul ar putea dura luni de zile până când va fi oficializat, mai ales dacă se confruntă cu contestații legale, potrivit CNN.
Vizele H-1B permit profesioniștilor străini să caute de lucru în profesii considerate mai specializate. Solicitanții trebuie să dețină o diplomă de licență sau un echivalent similar, iar viza este valabilă trei ani și poate fi reînnoită pentru încă trei ani.
Economiștii au susținut că programul permite companiilor americane să își mențină competitivitatea și să își dezvolte afacerile, creând mai multe locuri de muncă. Legea americană permite emiterea a 65.000 de vize H-1B anual, alte 20.000 fiind rezervate persoanelor care dețin diplome de la instituții de învățământ superior americane.
Administrația Trump a insistat că programul este utilizat în exces și împiedică companiile să angajeze lucrători americani.
Vicepreședintele american JD Vance a lăudat luni, într-o postare pe platforma X, noua taxă propusă. ''Dacă o corporație americană are nevoie de lucrători, ar trebui să angajeze și să instruiască americani'', a scris el.
Încercarea administrației de a impune o taxă consistentă pentru vizele H-1B datează din septembrie 2025, când Trump, încercând să limiteze programul, a semnat un ordin executiv prin care impunea o taxă de 100.000 de dolari. Taxa era anterior de aproximativ 3.000 de dolari.
Trump a suferit un eșec legal în iunie, când judecătorul districtual american Leo Sorokin a respins taxa. Judecătorul a constatat că președintele nu avea autoritatea de a impune noua politică și că numai Congresul avea atribuții de a modifica politica federală de imigrare pentru a include o astfel de cerință, pe care Sorokin o considera o taxă.
''Președintele nu avea nicio putere sau autoritate delegată de a impune o taxă pentru vizele H-1B'', a scris Sorokin, numit de fostul președinte Barack Obama.
EFE amintește că aceste vize sunt comune în sectoarele tehnologiei și ingineriei, iar cererea depășește de obicei oferta. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Consiliul UE a prelungit până la 9 octombrie 2027 măsurile restrictive ca răspuns la activitățile hibride ale Rusiei
Consiliul Uniunii Europene a decis joi să prelungească cu un an, până la 9 octombrie 2027, măsurile restrictive individuale împotriva celor responsabili pentru acțiunile destabilizatoare ale Rusiei în străinătate, având în vedere activitățile hibride intensificate și susținute ale Rusiei, inclusiv acțiunile străine de manipulare a inform
Fostul șef al spionajului german August Hanning ar fi avut legături de durată cu o oficialitate chineză (media)
Fostul șef al spionajului german August Hanning, plasat în arest pentru presupus spionaj, a avut legături de durată cu un fost general chinez, a relatat săptămânalul Der Spiegel, citat vineri de dpa. Publicația a precizat că Hanning, care a părăsit serviciul de informații externe al Germaniei în 2005, a călătorit în Chi
Rusia/ Un al doilea centru de date Yandex, lovit într-un atac cu dronă
Compania rusă de tehnologie și inteligență artificială Yandex a anunțat vineri că mai multe module ale centrului său de date din regiunea rusă Kaluga au fost scoase complet din funcțiune în urma unui atac cu dronă, al doilea incident de acest fel în decurs de două zile, relatează Reuters. Unele dintre serviciile companiei ar putea
Pentagonul elaborează noi planuri de atac împotriva Iranului, în timp ce Trump ezită (presă)
Armata americană pregătește opțiuni pentru reluarea operațiunilor de luptă la scară largă împotriva Iranului, chiar dacă președintele Donald Trump continuă să manifeste ambivalență în ceea ce privește reluarea războiului, a relatat vineri The New York Times, citat de EFE. Ziarul, care citează oficiali americani ca surse, afirmă că
Nobel 2026: Jurista sud-africană Navanethem "Navi" Pillay a câştigat Premiul Nobel pentru Pace
Navanethem Navi Pillay, juristă și apărătoare a drepturilor omului din Africa de Sud, care este în prezent judecător la Curtea Internațională de Justiție, a câștigat vineri Premiul Nobel pentru Pace pe anul 2026, 'pentru eforturile sale de a promova pacea și dreptul internațional', a anunțat Comitetul Nobel norvegian într-un comunicat de pre
Inițiativă azero-armeană pentru ca Trump să primească Premiul Nobel pentru Pace în acest an
Președintele azer Ilham Aliev a anunțat vineri o inițiativă comună cu Armenia pentru ca președintele american Donald Trump să primească Premiul Nobel pentru Pace, informează EFE. Într-un mesaj pe platforma X, Aliev a evidențiat 'rolul istoric' al lui Trump în soluționarea pașnică a conflictului din Caucazul de Sud, odată cu
Alegeri locale și pentru Senat în Republica Cehă, într-un prim test pentru guvernul lui Babis
Republica Cehă organizează alegeri locale și pentru Senat pe durata a două zile, începând de vineri, un prim test electoral pentru guvernul condus de premierul miliardar populist Andrej Babis, care a venit la putere în decembrie, relatează dpa. Secțiile de votare sunt preconizate să se deschidă la ora locală 14:00 (12:00 GMT)
Japonia își relansează propria versiune a DOGE pentru a realoca 39,5 miliarde de euro
Guvernul japonez a relansat vineri un program pentru a elibera aproximativ 7 trilioane de yeni (aproximativ 39,5 miliarde de euro) din fonduri guvernamentale, după modelul controversatului DOGE din SUA, după ce a recunoscut că prima încercare de a-l emula, lansată în 2025, nu a dat rezultate 'suficiente', informează EFE.
Laburiștii britanici păstrează mandatul de parlamentar al fostului premier Keir Starmer
Lidera consiliului local din Camden, laburista Sagal Abdi-Wali, a obținut în urma alegerilor parțiale de joi mandatul de parlamentar în circumscripția Holborn și St Pancras, rămas vacant după demisia fostului premier britanic Keir Starmer, transmite dpa. Partidul Laburist a învins la urne Partidul Verde, care îl desemna
Fostul lider venezuelean Nicolas Maduro și soția sa, acuzați de tortură
Ex-președintele venezuelean, Nicolas Maduro, și soția sa se confruntă cu acuzații de tortură în SUA, la câteva luni după ce au fost capturați de forțele americane, au declarat joi oficiali de la Washington, citați de dpa. Pe lângă acuzațiile de 'narcoterorism', procurorii americani îi acuză acum pe cei doi de to
Rusia cere extrădarea șefilor Curții Penale Internaționale
Procuratura Generală a Rusiei a trimis joi Olandei și altor state cereri de extrădare a nouă înalți oficiali ai Curții Penale Internaționale, condamnați în contumacie de justiția rusă în decembrie anul trecut, transmite Kyodo. CPI a emis în 2023 mandate de arestare pentru mai mulți cetățeni ruși, printre care și președi
Doi letoni, arestați după ce au pătruns într-o bază militară engleză
Doi letoni au fost arestați joi, după ce au pătruns în baza militară Molesworth din Anglia, care adăpostește în special structuri de informații ale NATO și ale armatei americane, la doar câteva zile după un incident în apropierea unei alte baze engleze, a relatat AFP. Poliția antiteroristă a fost însărcinată cu an
VIDEO Alegeri prezidențiale în Brazilia: Bolsonaro obține sprijinul candidatului clasat al treilea
Candidatul conservator Flavio Bolsonaro, favoritul alegerilor prezidențiale din Brazilia în fața șefului de stat în exercițiu Luiz Inacio Lula da Silva, a obținut joi sprijinul candidatului clasat pe locul al treilea în primul tur, Augusto Cury, notează AFP. 'Sprijinul meu nu este un cec în alb', a avertizat &ic
VIDEO Venezuela: O fostă judecătoare afirmă că a fost forțată să semneze ineligibilitatea opozantei Machado
O fostă judecătoare de la Curtea Supremă a afirmat joi pentru AFP că a fost forțată să semneze un document prin care lidera opoziției venezuelene, Maria Corina Machado, a devenit ineligibilă înainte de alegerile prezidențiale din 2024. Barbara Cesar Siero, 51 de ani, judecătoare la Tribunalul Suprem de Justiție (TSJ) din decembrie 2014 p
VIDEO Ecuadorul anunță desfășurarea unor drone americane puternice împotriva traficului de droguri
Ecuadorul a anunțat joi că va recurge la drone americane puternice pentru a-și spori capacitățile de informații și supraveghere în lupta împotriva traficului de droguri care macină țara, transmite AFP. 'Cooperarea internațională cu Statele Unite permite integrarea dronelor MQ-9 Reaper dotate cu capacități de informații, suprave














