Expulzarea ambasadorului agreat al Rusiei, Oleg Ozerov, nu ar stopa incursiunile dronelor care survolează ilegal spațiul aerian al Republicii Moldova, a declarat luni președinta R.Moldova, Maia Sandu, pentru Radio Moldova, remarcând că o parte dintre drone ajung din întâmplare pe teritoriul republicii, în timp ce altele sunt trimise intenționat.

Oleg Ozerov, ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău, care nu și-a primit încă scrisorile de acreditare, a fost convocat în repetate rânduri la Ministerul Afacerilor Externe pentru a primi note de protest privind încălcările spațiului aerian moldovean de către drone rusești. Maia Sandu a recunoscut că aceste instrumente diplomatice au un efect limitat.

'Federației Ruse nu-i pasă de notele de protest și nu-i pasă de mesajele pe care le transmit toate țările care sunt afectate de agresiunea Rusiei. Credeți că este o metodă care va opri Rusia din acțiunile sale? Nu cred. Da, aceasta se poate face. Dar credeți după aceasta Rusia nu o să mai încalce spațiul aerian?', a întrebat retoric președinta moldoveană.

După traiectoriile dronelor care survolează tot mai frecvent spațiul aerian al R. Moldova, autoritățile pot determina care sunt trimise intenționat și care ajung accidental. 'Eu cred că unele ajung din întâmplare și altele ajung pentru că sunt trimise și nu doar în spațiul nostru aerian, dar și în spațiul aerian al altor state din regiune. Am văzut și în România, și în Polonia. Și într-un caz, și în altul, aceste drone violează spațiul aerian al țării noastre și reprezintă pericol pentru oameni. Singurul care se face vinovat de aceste lucruri este Federația Rusă, care a început acest război', a subliniat Maia Sandu.

R. Moldova a reușit în ultimii ani să-și reducă semnificativ dependența față de Rusia pe trei paliere: comercial, remitențele și energetic. Dependența comercială față de piața rusească a scăzut de la peste 30% în 2010 la 2 - 3% în prezent, iar remitențele din Rusia, care reprezentau mai mult de jumătate din total în 2012-2014, sunt acum neglijabile, a indicat președinta moldoveană.

'Am reușit, în ultimii ani, să reducem și chiar să eliminăm dependența de sectorul energetic. Aceasta cred că a fost cea mai serioasă dependență, pentru că de fiecare dată când Kremlinului nu-i plăcea ce se întâmplă la Chișinău închidea robinetul la gaze naturale și țara rămânea în întuneric. Astăzi, Rusia nu poate să ne mai șantajeze', a declarat Maia Sandu.

În lipsa acestor pârghii directe, a explicat președinta, Rusia recurge la mijloace mai sofisticate, în special manipularea informațională.

'Chiar dacă ne-am rupt economic de Rusia, spațiul informațional al Rusiei este încă prezent. Cetățenii noștri vorbesc limba rusă, respectiv urmăresc emisiuni de divertisment și așa-zise știri, care nu sunt știri, dar sunt forme de propagandă', a afirmat șefa statului.

Președinta Maia Sandu a comentat și ancheta recentă a The New York Times, care a descris Republica Moldova ca fiind a doua prioritate a Kremlinului după Ucraina, subliniind că investigația confirmă ceea ce instituțiile statului spun de mai mult timp - că Rusia are ca scop să folosească teritoriul republicii pentru a destabiliza Ucraina și UE.

'Nu cred că este o noutate. Noi vorbim și instituțiile statului vorbesc despre aceste planuri ale Rusiei. Rusia se amestecă peste tot. Noi suntem interesanți pentru Rusia din perspectiva războiului în Ucraina, în primul rând, pentru că Rusia ar vrea să lovească Ucraina și din partea noastră, de pe hotarul nostru, și, în același timp, am fi un cap de pod către Uniunea Europeană', a conchis șefa statului.

Potrivit Radio Moldova, ancheta NYT, publicată pe 14 august, descrie o operațiune rusească fără precedent care a inclus tabere paramilitare pentru tineri moldoveni în Serbia, Bosnia și în apropierea Moscovei, unde instructori ai serviciilor secrete rusești i-au antrenat cu arme de asalt și au predat fabricarea dispozitivelor incendiare.

Totodată, Moscova a cheltuit sute de milioane de dolari într-o schemă de cumpărare a voturilor finanțată de oligarhul fugar Ilan Șor și operată din Skolkovo. Peste 150.000 de moldoveni au fost atrași în rețeaua lui Șor, iar 38.000 de activiști au primit plăți de aproape 20 de milioane de dolari în cele patru luni premergătoare referendumului privind aderarea la UE din 2024. Sute de preoți au semnat contracte cu o bancă rusească apropiată de Ministerul Apărării rus, obligându-se să facă propagandă împotriva integrării europene în schimbul a circa 1.000 de dolari lunar.

În ziua alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, provocatori antrenați în Serbia s-au pregătit să creeze haos în Chișinău, iar hackeri ruși pătrunseseră în Comisia Electorală Centrală. Autoritățile moldovene, sprijinite de parteneri occidentali, au neutralizat atacurile. Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS/prooccidental) a obținut puțin peste 50% din voturi, în mare parte datorită diasporei.

Citând oficiali din serviciile occidentale de informații, NYT scrie că R. Moldova ar constitui un subiect central în acest efort. În ierarhia priorităților Kremlinului, cucerirea Ucrainei este pe primul loc, iar preluarea controlului asupra R. Moldova este pe locul al doilea. Deși nu este membră a Uniunii Europene sau NATO, republica este poziționată strategic, fiind prinsă între state membre NATO și Ucraina.

R. Moldova ar juca un rol ideal pentru Rusia în vederea unor viitoare agresiuni împotriva Ucrainei sau a Occidentului, au declarat oficialii citați, adăugând că Putin încă speră să cucerească teritoriul din sudul Ucrainei pentru a crea un coridor terestru care să lege Rusia de R. Moldova, mai notează Radio Moldova. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Simona Aruştei)