Ministrul apărării japonez, Shinjiro Koizumi, a vizitat sâmbătă Altarul Yasukuni din Tokyo, un loc care creează controverse cu țările vecine din cauza implicațiilor sale militariste, cu ocazia împlinirii a 81 de ani de la capitularea Japoniei în cel de-al Doilea Război Mondial, relatează EFE, care remarcă absența notabilă a șefei guvernului nipon, Sanae Takaichi.

Pe lângă Koizumi, fiul fostului prim-ministru Junichiro Koizumi, alți trei membri ai cabinetului au vizitat altarul controversat: ministrul politicii economice și fiscale, Minoru Kiuchi, ministrul securității economice, Kimi Onoda, și ministrul de stat pentru afacerile din Okinawa și Teritoriile de Nord, Hitoshi Kikawada.

Takaichi - cunoscută pentru opiniile sale revizioniste asupra trecutului militarist al Japoniei și care obișnuia să viziteze personal Yasukuni, notează EFE - s-a abținut să participe pentru a evita o confruntare cu Beijingul și Seulul. În schimb, președintele Partidului Liberal Democrat (PLD), aflat la guvernare, a trimis o ofrandă.

Ulterior, prim-ministrul nipon și-a ținut primul discurs la ceremonia de omagiere a celor căzuți în război, desfășurată la Tokyo, modificând formularea folosită de predecesorii săi pentru a omite cuvântul 'remușcare', aparent din considerație pentru aliații săi conservatori, relatează agenția de știri Jiji Press.

Acest cuvânt a fost folosit pentru prima dată în 1994 de către prim-ministrul de atunci, Tomiichi Murayama, iar succesorii săi au continuat să-l folosească până în 2013, când Shinzo Abe a încetat să-l mai utilizeze. Anul trecut, mai bine de un deceniu mai târziu, predecesorul lui Takaichi, Shigeru Ishiba, l-a reintrodus în discursul său.

Mai mult, Takaichi a evitat să menționeze responsabilitatea Japoniei pentru agresiunea sa împotriva altor țări asiatice în timpul războiului, susținând în același timp că Japonia poate deveni o țară de încredere care să reprezinte un far de speranță în regiune.

Beijingul și Seulul protestează față de vizitele la Templul Yasukuni

În urma vizitelor la Templul Yasukuni, guvernul chinez a depus o plângere oficială, subliniind că prezența oficialilor niponi 'reprezintă un afront la adresa justiției istorice, o sfidare la adresa normelor fundamentale ale civilizației și o provocare la adresa ordinii internaționale postbelice'.

La rândul său, Coreea de Sud, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, a deplâns 'actele anacronice de amnezie istorică ce au fost comise de liderii japonezi', referindu-se la vizitele lor repetate la altar și la oferirea de ofrande.

Astfel, MAE sud-coreean a îndemnat insistent Tokyo să 'înfrunte istoria cu sinceritate și să demonstreze prin acțiunile sale o reflecție umilă și o căință sinceră pentru trecut', având în vedere relevanța acesteia pentru construirea unei relații bilaterale bazate pe încredere reciprocă.

Templul Yasukuni onorează japonezii care au murit între sfârșitul secolului al XIX-lea și 1945, peste 2,4 milioane de oameni, între care figurează 14 oameni politici și ofițeri ai Armatei Imperiale condamnați drept criminali de război după al Doilea Război Mondial.

Niciun șef de guvern japonez în exercițiu nu a vizitat templul de când defunctul Shinzo Abe l-a vizitat în decembrie 2013, ceea ce a stârnit critici atât pe plan intern, cât și internațional, însă mulți au trimis ofrande.

În plus, Beijingul și Tokyo sunt implicate într-o criză mai amplă din noiembrie anul trecut, în urma comentariilor lui Takaichi cu privire la posibilitatea activării armatei țării în cazul unui atac militar chinez asupra Taiwanului. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)